Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoAutorităţile române nu publică date eronate privind indicatorii macroenomici, cifra de PIB utilizată iniţial de MFP la calculul deficitului bugetar fiind o estimare, iar valoarea anunţată de INS reprezentând un calcul preliminar, a declarat ministrul Finanţelor Publice Sebastian Vlădescu.
"România nu mistifică datele statistice. Nu există niciun fel de eroare sau de intenţie de a mistifica datele statistice. Orice fel de încercare de a prezenta astfel de informaţii este o mare eroare. Datele furnizate de MFP sunt datele pe care le are la momentul anunţului, ele sunt corectate pe parcursul anului, în conformitate cu standardele europene", a spus Vlădescu, în replică la acuzaţiile aduse de presă că România, pentru a îndeplini criteriile convenite cu FMI, ar fi modificat datele statistice şi riscă un scandal similar celui în care se găseşte acum Grecia.
Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat miercuri un PIB estimat în termeni nominali de 491,273 miliarde de lei, sub cea mai recentă proiecţie a autorităţilor, care indica un nivel de 505,5 miliarde de lei.
În acest caz, deficitul bugetar ar putea urca la 7,4% anul trecut, după ce PIB în termeni nominali anunţat de INS a fost mai mic decât cel prevăzut, însă revizuirea nu va reprezenta o nerespectare a acordului cu FMI, care prevedea o ţintă cash de 36,5 miliarde lei, îndeplinită de Ministerul Finanţelor
O parte din presa centrală a susţinut miercuri, după publicarea datelor INS, că România ar fi "mistificat" datele privitoare la PIB, după modelul Greciei, care a "cosmetizat" datele statistice şi a ajuns să înregistreze cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 12,7% în 2009 şi o datorie publică de 300 de miliarde de dolari, reprezentând aproximativ 120% din PIB.
"E foarte grav să încerci să demolezi sistemul statistic al unei ţări, mai ales într-o perioadă ca cea de acum (...) Intenţia de a amesteca Grecia cu România este cel puţin răuvoitoare", a spus Vlădescu.
El a explicat că MFP nu avea vreun interes să modifice datele privind creşterea economică, întrucât ţinta asumată cu FMI era în valoare absolută, şi nu ca procent din PIB.
Ministrul Finanţelor a mai arătat că Eurostat stabileşte datele finale în ceea ce priveşte creşterea economică a unui stat din UE la doi ani după închiderea exerciţiului financiar, iar între timp au loc ajustări, unele chiar semnificative.
El a dat exemplu datele aferente anului 2008, când au fost înregistrate diferenţe dintre PIB preliminat şi cel final de - 1,22 puncte în cazul Belgiei, 1,9 puncte pentru Danemarca, 1,39 puncte procentuale pentru Polonia şi 2,29 puncte în cazul Italiei.
"România nu mistifică nimic, este în contact continuu şi direct cu Eurostat şi nu are niciun fel de emoţie", a conchis Vlădescu.
Şeful misiunii de evaluare a acordului stand-by cu România, Jeffrey Franks, a afirmat după evaluarea acordului, de la finele lunii ianuarie, că România a respectat ţinta cash privind deficitul bugetar, în vederea eliberării tranşelor a treia şi a patra.
Consiliul Director al FMI a aprobat pe 19 februarie raportul de evaluare a acordului stand-by cu România şi eliberarea celor două tranşe, în valoare cumulată de 2,45 miliarde de euro, bani care au fost viraţi în contul BNR şi cel al Trezoreriei statului pe 23 februarie.
România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro.
