Preşedintele Curţii de Apel, suspectat că nu e străin de împroprietăriri ilegale cu pădure

Tentaţia împroprietăririlor ilegale nu a ocolit nici familia magistraţilor. Fosta soacră a preşedintelui Curţii de Apel Suceava Cezar Hîncu, Oltea Felicia Croitoru, a fost reclamată de o rudă că s-a folosit de acte de proprietate „la dublu” pentru a obţine ilegal câteva zeci de hectare de pădure pentru ea şi alţi membri ai familiei.

Demersurile perseverente efectuate ani la rând de Niculina Antonovici, verişoară de gradul doi cu Oltea Croitoru, susţinute de documente oficiale şi memorii, au fost în final încununate de succes, astfel că, în urmă cu câteva zile, prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, i-a dat în judecată pe Oltea Croitoru şi alţi 17 membri ai familiei ei, Comisia Judeţeană de fond funciar Suceava, Comisiile locale de fond funciar din Moldova Suliţa şi Cîrlibaba şi Direcţia Silvică Suceava, solicitând anularea titlurilor de proprietate emise cu încălcarea legii.

Din anul 2008, Niculina Antonovici s-a adresat Prefecturii Suceava cu numeroase petiţii în care a sesizat că moştenitorii Parascăi Ursachi, soţia fratelui bunicii ei, au beneficiat de suprafeţe de teren mai mari decât li se cuvenea sau decât au predat la naţionalizare, dar până la sfârşitul anului trecut nimeni nu i-a luat în seamă reclamaţiile, deşi au fost probate cu documente.

„Rudele magistratului Cezar Hîncu, preşedintele Curţii de Apel Suceava, nu fură ca în codru, ci fură codri întregi. Cine poate avea încredere în imparţialitatea, în corectitudinea actului de justiţie la Suceava, în a ancheta ilegalităţile rudelor şefului care conduce cel mai înalt for, respectiv Curtea de Apel, când toate acestea nu ar fi fost posibile fără influenţa şi ajutorul preşedintelui Curţii de Apel? Soacra acestuia, Oltea Felicia Croitoru, împreună cu familia ei, a dobândit o suprafaţă de 141,0587 ha pădure, deşi dovada suprafeţei cea mai mare luată în considerare la naţionalizare la nivelul anilor 1948-1951 este de 85 ha pădure, deci cu 56 ha pădure mai mult”, ne-a spus Nicolina Antonovici, care este profesor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.

Ea spune că în acest fel i-au fost aduse serioase prejudicii, deoarece acum este în imposibilitatea de a-şi recupera pădurea moştenită de la ramura din care descinde ea pentru că nu mai există teren cu vegetaţie forestieră.

„Toate acestea au fost posibile fiindcă magistratul Cezar Hîncu este conducătorul justiţiei sucevene şi pentru că până în vara anului 2007 soţia sa, răposata Dana Hîncu, a fost consilier juridic la Direcţia Silvică Suceava, iar mama acestuia, Olga Hîncu, este preşedinta Asociaţiei Consilierilor Juridici, unde sunt membri majoritatea consilierilor juridici din Prefectura Suceava”, arată Nicolina Antonovici.

Expertiză cu date „eronate”, „fără efecte juridice”

Femeia susţine că rudele magistratului au încercat să obţină pădure fraudulos încă din 2004, „fabricând” un dosar de retrocedare pe numele lui Ursache Ioan a lui Vasile, care nu ar fi avut calitate de autor deposedat. În acelaşi timp, proprietatea a 17 ha de pădure şi punerea în posesie a profesoarei de la Iaşi a fost statuată definitiv şi irevocabil prin nu mai puţin de şapte sentinţe judecătoreşti. Acest drept i-a fost contestat în 2007 de rudele magistratului, la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, iar „doamna judecător Maria Mihoc a reţinut şi înnobilat ca unici proprietari pe autorii reclamaţiilor, probabil pentru că sunt bunicii soacrei magistratului, că pe alt criteriu nu există dovezi”, arată Nicolina Antonovici.

În plus, ea acuză şi o expertiză solicitată de rudele magistratului, realizată de expertul Florea Jenică, cu ajutorul căreia proprietatea ramurii Antonovici a fost anulată, că s-a bazat pe afirmaţii mincinoase, iar o declaraţie dată de Florea la poliţie arată că expertul recunoaşte că a consemnat „eronat” unele date. Chiar rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava din 16 noiembrie 2009 consemnează că în raportul de expertiză „sunt înscrise unele date nereale, dar acestea nu sunt de natură a avea efecte juridice” şi hotărăşte neînceperea urmăririi penale faţă de expert.

În paralel cu acţiunile în instanţă, familia Antonovici a continuat şi demersurile administrative, la prefectură. Prefectul Popescu a dispus formarea unei comisii care să investigheze cele reclamate de profesoara din Iaşi, iar din raportul comisiei, trimis şi reclamantei, reiese că suprafaţa de teren pentru care s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea grupului de moştenitori din jurul fostei soacre a lui Cezar Hîncu este mai mare decât suprafaţa pentru care se prezintă acte de proprietate ale autorilor. De asemenea, pe baza aceloraşi acte aceste persoane au făcut cereri de retrocedare şi au şi primit pădure, atât la Moldova Suliţa, cât şi la Cîrlibaba.

După anularea titlurilor în instanţă urmează plângerea penală împotriva vinovaţilor

„Ca urmare a acestui raport, în şedinţa din data de 28 ianuarie 2010, Comisia Judeţeană de fond funciar a hotărât ca prefectul judeţului Suceava să formuleze acţiune în instanţă pentru anularea hotărârilor comisiei judeţene şi a titlurilor de proprietate emise pentru moştenitorii autorilor Ursachi Parasca şi Ursache Ioan a lui Vasile. De asemenea, se va formula şi depune plângere penală împotriva persoanelor pe care organele de cercetare penală vor constata că se fac vinovate de ducerea în eroare a Comisiei judeţene de fond funciar Suceava”, se mai arată în răspunsul prefectului către Niculina Antonovici, din 3 februarie a.c.

Dosarul va fi instrumentat la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, instanţa fixând primul termen în data de 23 martie a.c.

Preşedintele Curţii de Apel Suceava a mai spus că, totuşi, nu trebuie pierdut din vedere că pentru suprafaţa retrocedată sunt 18 moştenitori „şi când împarţi la 18 tot 5 hectare ies”.