Urban: Cererea PDL de revocare a lui Geoană va fi depusă joi la Biroul Permanent al Senatului

Urban a precizat că întârzierea depunerii dosarului s-a produs din cauza programului Senatului, după şedinţa de plen mulţi parlamentari părăsind clădirea Parlamentului, astfel că mai sunt aşteptaţi colegi care să îşi pună semnătura pe acest document.

Potrivit lui Urban, până în acest moment au semnat cererea de revocare 44 de senatori PDL, fiind aşteptate până mâine şi semnăturile de la grupul parlamentarilor independenţi şi cei ai UDMR.

"O să vedeţi că vor fi şi surprize, în sensul că veţi găsi pe listă semnături din partea unor senatori aparţinând partidelor aflate în Opoziţie", a mai spus Urban.

Liderul grupului PDL din Senat, Traian Constantin Igaş, a anunţat, miercuri, în plenul Senatului, că în urma refuzului de a supune la vot cererea independenţilor privind locurile în comisii, PDL va iniţia procedura de suspendare a lui Mircea Geoană (PSD) din funcţia de preşedinte al Senatului.

Traian Constantin Igaş a precizat că democrat-liberalii vor solicita revocarea lui Mircea Geoană din funcţia de preşedinte al Senatului, el neoferind însă şi motivaţia juridică.

Regulamentul Senatului nu prevede însă posibilitatea suspendării din funcţie a preşedintelui acestei Camere. Regulamentul prevede doar posibilitatea revocării, însă prevederile în acest sens au fost declarate neconstituţionale încă din 2005.

Prevederile din Regulamentul Senatului referitoare la revocarea din funcţie a preşedintelui acestui for legislativ au fost declarate neconstituţionale, prin decizia 601 din 2005 a CC, care a motivat că revocarea acestuia nu poate fi cerută decât de grupul parlamentar din care face parte.

Conform articolului 30, alineatul 1 din Regulamentul Senatului, revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului poate fi propusă la cererea a minimum o treime din numărul total al senatorilor, în cel puţin una din următoarele împrejurări: încalcă prevederile Constituţiei; încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului sau ale Regulamentului şedinţelor comune.

Potrivit alineatului 2 al aceluiaşi articol, revocarea din funcţia de preşedinte al Senatului poate fi propusă şi de jumătate plus unu din numărul total al senatorilor.

Aceste prevederi au fost declarate însă neconstituţionale încă din 2005, prin decizia Curţii Constituţionale numărul 601.

Conform Curţii Constituţionale, "votul acordat preşedintelui unei Camere este un vot politic care nu poate fi anulat decât în cazul în care grupul care l-a propus cere revocarea politică a acestuia sau, în cazul unei revocări ca sancţiune, când acest grup sau o altă componentă a Camerei solicită înlocuirea din funcţie a preşedintelui pentru săvârşirea unor fapte care atrag răspunderea sa juridică".

"Această înlocuire se poate face numai cu o persoană din acelaşi grup parlamentar, care nu-şi poate pierde dreptul la funcţia de preşedinte, dobândit în virtutea rezultatelor obţinute în alegeri, respectându-se principiul configuraţiei politice", menţionează CC.

În acelaşi sens, Curtea Constituţională reţine că revocarea din funcţie înainte de expirarea mandatului produce întotdeauna efecte numai asupra mandatului celui revocat, iar nu şi asupra dreptului grupului parlamentar care a propus numirea lui, de a fi reprezentat în Biroul permanent şi, în consecinţă, de a propune alegerea unui alt senator în locul devenit vacant.

Conform CC, neobservarea principiului menţionat şi instituirea posibilităţii alegerii unui nou preşedinte dintr-un alt grup parlamentar ar avea drept consecinţă ca sancţiunea aplicată preşedintelui Senatului, revocat din funcţie, să se extindă asupra grupului parlamentar care a propus alegerea lui, iar Constituţia României nu permite aplicarea unei asemenea sancţiuni cu caracter colectiv.