Băsescu cere Parlamentului reexaminarea legii privind statutul magistraţilor

Preşedintele Băsescu a trimis, vineri, Parlamentului o cerere de reexaminare asupra modificărilor Legii statutul judecătorilor şi procurorilor, întrucât reintroducerea prevederii prin care se permite accesul în magistratură fără concurs ar atrage consecinţe negativedin perspectiva raportului CE.

"Preşedintele României, Traian Băsescu, a trimis vineri, 24 aprilie, Parlamentului României, în temeiul articolului 77 alineatul 2 din Constituţia României, cererea de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2008 pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor", informează Preşedinţia.

Cererea a fost transmisă preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, arătând, în motivele solicitării de reexaminare, că actul normativ trimis spre promulgare aprobă ordonanţa de urgenţă prin care a fost eliminată posibilitatea admiterii în magistratură fără concurs, pe baza unui interviu şi totodată, reintroduce posibilitatea ca persoanele care au îndeplinit funcţia de judecător sau procuror cel puţin 10 ani şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile să fie numite fără concurs în funcţia de judecător sau procuror.

De asemenea, şeful statului arată că în condiţiile în care la adoptarea ordonanţei de urgenţă s-a avut în vedere faptul că modalităţile de acces în magistratură trebuie să asigure o selecţie riguroasă a viitorilor magistraţi, o lege cu un asemenea conţinut apare ca nejustificată.

"În contextul în care Comisia Europeană, prin Raportul interimar din 4 februarie 2008 privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, a criticat vechea reglementare care permitea accesul în magistratură fără concurs, reintroducerea acestei posibilităţi ar putea atrage consecinţe negative din perspectiva raportului de ţară ce urmează a fi dat publicităţii în luna iulie 2009", susţine sursa citată.

Astfel, şeful statului spune că, faţă de cele arătate, ar aprecia înţelegerea manifestată de legiuitor pentru adoptarea legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă în forma aprobată de Guvern.

"Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimise spre promulgare, urmând ca Parlamentul să decidă asupra acesteia, conchide preşedintele.

În martie 2008, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a propus Ministerului Justiţiei unele soluţii legislative pentru ocuparea posturilor de magistraţi vacante din sistemul judiciar, prin concurs, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei condiţii de vechime.

"Propunerile au în vedere reglementarea unei modalităţi excepţionale de admitere în magistratură pentru perioada 2008-2009, prin derogare de la dispoziţiile legale în vigoare, nefiind necesară îndeplinirea vreunei condiţii de vechime pentru persoanele care se înscriu la concursul organizat pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii şi de la parchetele de pe lângă acestea", a informat, luni, Biroul de presă al CSM.

Varianta în care persoanele admise în magistratură în această modalitate excepţională sunt numite direct în funcţiile de judecători stagiari şi procurori stagiari, este în măsură să asigure ocuparea imediată a posturilor vacante în perioada 2008-2009 (fără a mai fi necesar să treacă o perioadă de un an), propunerea CSM, care subliniat, la momentul respectiv, că în sistemul judiciar românesc erau 353 de posturi vacante de judecători şi 566 de posturi vacante de procurori (din care 44 de posturi vacante erau de procurori militari).

Consiliului Superior al Magistraturii îi revine sarcina ocupării progresive a posturilor vacante prin modalităţile prevăzute de Legea privind statutul judecătorilor şi al procurorilor.

CSM spunea că dispoziţiile derogatorii vizează în principal următoarele aspecte: admiterea în magistratură fără îndeplinirea vreunei condiţii de vechime într-o funcţie de specialitate juridică; asimilarea persoanelor admise la concurs cu auditorii de justiţie; durata cursurilor de formare profesională de un an (faţă de durata de doi ani a cursurilor pe care le urmează auditorii de justiţie în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii); structurarea cursurilor de formare profesională astfel: 6 luni pregătire teoretică şi practică în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii şi 6 luni stagiu de practică în cadrul instanţelor şi parchetelor, afirmă CSM.

O propunere similară s-a aflat în atenţia plenului Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia dezbaterii, în vederea avizării, a proiectului de act normativ care, ulterior, a devenit Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 100/2007 pentru modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei.

"Principalele diferenţe faţă de varianta actuală constau în faptul că, persoanele admise în magistratură în această modalitate excepţională, urmau să fie numite direct judecători stagiari sau procurori stagiari, cu obligaţia ca, după numirea în funcţie, să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, cursuri de formare profesională în materia dreptului comunitar şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, după un program aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului, aplicându-se în mod corespunzător dispoziţiile referitoare la stagiu şi susţinerea examenului de capacitate", explica CSM.

Potrivit Consiliului, deşi ambele variante legislative constituie soluţii eficiente pentru acoperirea deficitului de personal cauzat de numărul mare de posturi vacante de la judecătorii şi parchetele, varianta în care persoanele admise în magistratură în această modalitate excepţională sunt numite direct în funcţiile de judecători stagiari şi procurori stagiari este în măsură să asigure ocuparea imediată a posturilor vacante în perioada 2008-2009 (fără a mai fi necesar să treacă o perioadă de un an).

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 46/2008 pentru modificarea art.33 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptat de Camera Deputaţilor în 9 septembrie 2008, Senatul exprimându-şi votul în 30 martie.

În 8 aprilie, legea a fost trimisă preşedintelui pentru promulgare, iar, vineri, şeful statului a cerut Parlamentului reexaminarea ei.