Aproximativ 20.000 de sindicalişti protestează marţi în Capitală, cerând salarii decente

Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel Alfa", Blocul Naţional Sindical (BNS), Confederaţia Sindicatelor Libere din România (CSLR) "Frăţia" şi Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR) organizează, marţi, un miting şi un marş în Capitală, în cadrul acţiunilor dedicate Zilei Internaţionale a Muncii Decente.

"Acţiunea din data de 7 octombrie va fi ultima şi cea mai importantă din seria de manifestări menite să atragă atenţia asupra conceptului de muncă decentă şi drepturilor lucrătorilor, confederaţiile din România alăturându-se astfel sindicatelor din întreaga lume care celebrează Ziua Internaţională a Muncii Decente", susţin reprezentanţii confederaţiilor sindicale.

Sindicaliştii se vor aduna, marţi, la ora 11.00, în Piaţa Constituţiei, de unde vor pleca în marş în jurul Palatului Parlamentului. Manifestarea va continua la ora 12.30 cu discursurile liderilor confederaţiilor sindicale şi se va încheia cu un program artistic la care participă Ducu Bertzi, Fuego, Nae Lăzărescu şi Vasile Muraru.

"Ceea ce se întâmplă în aceste zile - disputa provocată de creşterea salariilor profesorilor, lipsa de politică unitară în privinţa salarizării, declaraţia de eliminare a Contractului colectiv de muncă unic la nivel naţional, faptul că niciun partid nu a preluat în strategia proprie angajamentul de a continua aplicarea acordului referitor la raportul dintre salariul minim şi salariul mediu - sunt componente care ne îndreptăţesc să afirmăm că de fapt clasa politică nu doreşte instaurarea muncii decente", susţin liderii sindicali.

Potrivit celor patru confederaţii sindicale, de Ziua Internaţională a Muncii Decente, lucrători din toată lumea vor cere creşterea puterii de cumpărare a salariilor, muncă sigură şi sănătoasă şi rezolvarea problemelor şi conflictelor prin dialog social şi acorduri, "nu prin impunere şi represiune".

"Revendicăm, în fiecare ţară, creşterea puterii de cumpărare a salariilor, care au o valoare economică si macroeconomică, lansând consumul. Lansăm o luptă deschisă împotriva salariilor mici. Să întărim salariul minim. Luptăm împotriva inegalităţilor salariale. Trebuie să fim capabili din ce in ce mai mult de a afirma valorile solidarităţii şi coeziunii sociale: «salariu egal pentru munca egală în aceleaşi condiţii şi loc de muncă»", susţin reprezentanţii confederaţiilor sindicale.

Conceptul de "Muncă Decentă", lansat de partenerii sociali (guverne, sindicate, patronate) în 1999, în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM), conţine patru mari obiective strategice, şi anume dreptul la muncă, ocuparea forţei de muncă, protecţia socială şi dialogul social.

În opinia sindicaliştilor, promovarea muncii decente este o posibilă soluţie pentru diminuarea sărăciei, şomajului şi excluderii social. Condiţiile şi mijloacele de existenţă ar trebui ameliorate astfel încât să existe venituri stabile şi locuri de muncă productive, reguli echitabile, respectarea drepturilor fundamentale la locul de muncă, stabilitate crescută la nivel local, respectarea drepturilor fundamentale şi protecţia socială în favoarea lucrătorilor, apreciază sindicaliştii.

Politicile privind munca decentă pot avea succes numai cu implicarea deplină a partenerilor sociali şi a societăţii civile, susţin sindicaliştii.

Sindicatele din întreaga lume organizează manifestări în 7 octombrie, de Ziua Internaţională a Muncii Decente. Unul dintre obiectivele de pe agenda manifestaţiilor sindicatelor europene prilejuite de această zi este respingerea Directivei privind extinderea timpului de lucru.

Directiva în forma ei originară (din 1993) cuprindea două derogări ample, care permiteau extinderea timpului de lucru aproape nelimitat. Prima este aşa-numita clauză "opt-out", introdusă la iniţiativa Guvernului Marii Britanii, care dă dreptul angajatorului să prelungească durata maximală a timpului săptămânal de lucru, de 48 de ore, pe baza acordului voluntar şi individual al angajatului (articolul18 din Directivă).

Cea de-a doua derogare se referă la timpul de referinţă de patru luni pentru calcularea mediei timpului de lucru, care poate fi extins la un an doar în cazuri specifice, pe bază de contracte colective, potrivit articolului 17 din Directivă.

În decembrie 2003, Comisia Europeană a publicat un document, lansând consultarea asupra revizuirii directivei concentrată pe trei aspecte. Propunerile iniţiale de revizuire ale Comisiei se referă la menţinerea clauzei de "opt-out" individuale, definirea aşa-numitelor părţi inactive ale serviciului de gardă (on-call) ca nefiind timp de muncă, chiar şi atunci când lucrătorul trebuie să se afle disponibil la locul de muncă, extinderea perioadei de referinţă pentru calcularea mediei maxime a săptămânii de lucru de 48 de ore de la patru la 12 luni, fără prevederi şi garanţii de siguranţă.

Confederaţia Europeană a Sindicatelor consideră propunerile Comisiei inacceptabile şi pune la îndoială validitatea lor juridică. Sindicaliştii europeni apreciază că dacă va fi adoptată în forma actuală, va fi prima directivă socială care va introduce un regres la nivelul protecţiei oferite, "fără să ofere în contrapartidă cetăţenilor şi lucrătorilor Europei o înţelegere acceptabilă privind modernizarea şi inovaţia în organizarea timpului de lucru".