Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Suceveanul Ioan Alexandru Strugariu a reuşit să unească Bucovina de Nord cu Basarabia şi România. Este doar o unire simbolică, prin alergare, într-o cursă temerară, în care a avut de parcurs 383,33 de km.
Performanţa sa este una remarcabilă, mai ales că a avut de alergat în multe momente în condiţii meteo foarte dificile. De exemplu, sâmbătă dimineaţă, pe 28 noiembrie, în jurul orei 9.00, după intrarea în România din Ucraina, prin Punctul de Trecere a Frontierei Siret, a fost întâmpinat nu doar de mai mulţi oameni care au dorit să-l încurajeze şi să-i fie alături pe şosea, ci şi de o ploaie îngheţată care făcea munca foarte dificilă.
„Era foarte pregătit şi determinat, chiar dacă ştia că-l aşteaptă o muncă intensă. Noi am dorit să-i arătăm că îl sprijinim în demersul său, unul lăudabil şi care ar trebui urmat şi la alt nivel”, a declarat Marius Rădăcină, unul dintre cei care a alergat alături de Ioan Alexandru Strugariu.
Prin judeţul Suceava, maratonistul a parcurs oraşele Siret, Rădăuţi, Suceava şi Fălticeni, iar mai apoi a ajuns în Iaşi, a trecut frontiera cu Republica Moldova, iar în dimineaţa zilei de 2 decembrie, în jurul orei 3.00, a atins punctul terminus, Chişinău.
Strugariu a avut şi mai multe probleme medicale, dar asta nu l-a împiedicat să-şi ducă la final planul cu care a plecat la drum.
La Ungheni, întâmpinat cu pâine şi sare
Ioan Alexandru Strugariu a vorbit ieri pentru „Monitorul de Suceava” despre această provocare transformată în realitate.
„A fost visul meu pe care l-am dus până la capăt, dar nu aş fi reuşit să ajung fără cei care au fost alături de mine. M-a impresionat că am avut atât de multă susţinere, iar cei peste 50 de oameni care mi-au fost alături s-au dovedit de real ajutor, mai ales că în toată perioada nu am dormit decât maxim 9 ore”, a menţionat suceveanul.
Strugariu a dorit să aducă în atenţie un moment aparte, când la Ungheni, după ce a intrat în Republica Moldova, a fost întâmpinat cu pâine şi sare.
Traseul nu a fost deloc unul uşor, fiecare zi aducând noi provocări. „Ultima zi a fost foarte grea. Chiar dacă am alergat numai 107 km a fost foarte dificil, pentru că s-a schimbat temperatura radical în câteva minute şi a venit o vijelie cu ploaie îngheţată şi am fost foarte aproape de hipotermie, dar am avut noroc că am reuşit să mă încălzesc şi să termin cursa”, a povestit Ioan Alexandru Strugariu.
Suceveanul a depus ieri o coroană de flori la cimitirul din Chişinău unde sunt îngropaţi eroii români din cele două războaie mondiale.
Pentru a prefaţa acest eveniment, Ioan Alexandru Strugariu a dorit să aducă în atenţie ce a însemnat anul 1918 pentru poporul român, şi nu prin prisma unităţii naţionale, ci prin sacrificiul de la acea vreme.
„1918 - Făcând un bilanţ al pierderilor suferite de armata română, Buletinul de Informaţii al Secţiei a II-a a Marelui Cartier General al armatei române din 30 iunie 1919 preciza că din rândul militarilor armatei române au căzut în lupte sau seceraţi de boli circa 330.000 de militari, dintre care 85.000 de militari (ofiţeri şi soldaţi), căzuţi pe câmpul de luptă, la care se adăugau circa 155.000 (de ofiţeri şi trupă), morţi dintre răniţii şi bolnavii din spitale, 60.000 ofiţeri şi trupă morţi din rândul prizonierilor şi 20.000 de militari mari mutilaţi de război. În acest comunicat nu se aminteste despre pierderile civile care sunt incomensurabil mai mari. Acesta a fost sacrificiul românilor pentru realizarea statului național unitar român! Pentru a aduce un omagiu celor care în vreme de restriște și-au dat viața pentru ca noi să EXISTĂM (mai presus de toate și-au aparat semenii într-un război pe care nu ei l-au început ), eu m-am decis sa alerg cei 383 km de la Cernăuti la Chişinău”, a fost mesajul suceveanului înaintea acestei curse memorabile.
