La o şuetă cu “Moartea din Carpaţi”

Ajuns la vârsta de 27 de ani, Cătălin Moroşanu este un personaj foarte îndrăgit în România nu doar datorită performanţelor sale sportive, ci şi felului său direct de a fi. Ca luptător de K1, cel supranumit “Moartea din Carpaţi” se poate lăuda cu victorii notabile împotriva unor mari campioni ca Mighty Mo, Freddy Kemayo, Stefan Leko sau Gary Goodridge. În ciuda figurii sale de dur, Moroşanu este un tip sensibil şi plin de umor, calităţi speculate şi de televiziunile din România, acolo unde Cătălin este invitat cu regularitate. Faptul că acesta este foarte popular şi printre suceveni s-a văzut de curând, când Moroşanu a participat la inaugurarea sălii de MMA Bucovina Fight Team.

Cătălin, trăieşti şi te antrenezi la Iaşi, însă puţină lume ştie că ai origini bucovinene...

Şi mă mândresc cu asta. Tatăl meu este sucevean, când eram mic veneam tot timpul în vacanţe la bunici, la Grăniceşti. Între timp au murit amândoi, însă mi-au rămas destule rude în zonă. Aşadar sunt un fel de hibrid, jumătate moldovean şi jumătate bucovinean.

Ai fost rugbist în tinereţe, apoi ai cotit-o brusc spre sporturile de contact. De ce?

Eu am jucat şi la Suceava, contra echipei de aici, de multe ori. M-am lăsat de rugby, din cauza faptului că eram foarte prost plătit. Mi-am dat seama că rugby-ul nu mă poate ajuta în viitor, deoarece nu existau la Iaşi condiţiile pentru a face performanţă, ne rupeam oasele pentru 150.000 de lei primă de joc. Timp de şapte luni nu am mai făcut deloc sport şi pentru că ajunsesem să fac burtă, m-am gândit să mă apuc de sporturi de contact, mai ales că eram şi mare fan K1. Modul în care au decurs ulterior evenimentele în viaţa mea mă face să cred că am făcut o alegere bună atunci.

Care este cel mai bun luptător împotriva căruia ai luptat în cariera ta?

Categoric Errol Zimmerman este cel mai tare adversar pe care l-am întâlnit până acum. Am pierdut prin knock out, dar meciul a venit într-un moment total nepotrivit pentru mine. Participasem la concursul Dansez pentru tine, eram tare obosit, slăbisem foarte mult şi nu eram pregătit aşa cum trebuie nici din punct de vedere psihic pentru un meci atât de greu.

Dar cel mai bun luptător pe care l-ai văzut în viaţa ta?

Cu siguranţă, Alistair Overeem, care este ultimul campion K1. E cel mai tare după părerea mea, are o forţă brută. Cu toate că este foarte masiv, este şi deosebit de rapid, stăpânind la perfecţie tehnicile de luptă.

Ştiu că sportivii sunt plini de superstiţii, bănuiesc că nici tu nu faci excepţie.

Înainte de meciuri stau mai mult închis în cameră. Am aşa, o superstiţie legată de femei. Nu vreau să le văd în faţa mea în momentele respective, pentru că îmi distrag atenţia şi îmi fură din energie.

Despre dopaj se vorbeşte foarte puţin în sporturile de contact. Care-i poziţia ta despre acest subiect delicat?

Sută la sută sunt sportivi care se dopează. Uitaţi-vă la Alistair Overeem cum s-a transformat din punct de vedere fizic într-o perioadă relativ scurtă de timp. Moda steroizilor a trecut de mult, acum sunt la putere hormonii de creştere. Oferta e foarte bogată în domeniu, însă chestiile noi sunt şi foarte scumpe. Sunt însă destui sportivi din circuit care-şi permit să le cumpere.

Cum a fost posibil să falimenteze o organizaţie de anvergura K1, în condiţiile în care în jurul fenomenului exista un interes imens, la galele respective sălile fiind mereu arhipline?

În urmă cu trei ani s-a produs o schimbare în conducerea companiei, iar cu noul management organizaţia a început să o ia uşor la vale. Apoi, odată cu venirea crizei mondiale se ajunsese cumva într-un punct mort. Sportivii erau deja foarte bine plătiţi şi nu s-au mai găsit fonduri pentru onorarea contractelor respective. A existat la un moment dat o tentativă a chinezilor de a cumpăra K1, dar negocierile au eşuat în cele din urmă. Sper ca lucrurile să se rezolve, indiferent sub ce formă. Orice s-ar întâmpla, pentru mine K1 rămâne legat de Japonia, acolo acest sport este o religie.

De ce nu se organizează meciuri între cei mai buni luptători din România? Ar fi foarte interesante confruntări între tine, Daniel Ghiţă, Iftimoaie şi Zmărăndescu...

Probabil că promotorii consideră că nu ar fi profitabile din punct de vedere al marketingului. De exemplu, dacă eu m-aş bate cu Daniel Ghiţă, unul dintre noi ar suferi ca imagine în cazul unei înfrângeri, astfel că din doi luptători cu care trebuie să îţi vinzi produsul, îl pierzi pe unul dintre ei. Probabil că asemenea meciuri vor avea loc numai dacă se vor pune mulţi bani în joc, ceea ce nu se întâmplă în acest moment.

Care-i luptătorul străin din circuitul K1 cu care te înţelegi mai bine?

Cu Errol Zimmerman, cel poreclit „Crash Bonner” (Sfarmă Oase). Dar asta nu m-a ajutat deloc în ring, pentru că m-a făcut KO.

Există blaturi în sporturile de contact?

Nu cred că există. La nivelul nostru, la K1, nu prea este posibil aşa ceva.

Ce-ai fi făcut în viaţă dacă nu ai fi ajuns luptător?

Nu ştiu exact, însă aş fi avut şanse să ajung avocat, deoarece am studiat Dreptul.

Planuri de viitor?

Poate o să vă surprindă, dar mă gândesc serios să intru în politică. Am simpatii de dreapta, sunt un pic naţionalist.

Apropo, dacă ai fi pentru o zi preşedintele României, care ar fi prima măsură pe care ai lua-o?

Aş schimba tot sistemul politic din ţara noastră. Eu zic că România o să aibă succes numai cu o conducere mai autoritară, în care nu numai oamenii simpli să fie pedepsiţi când greşesc, ci şi politicienii cocoţaţi în funcţii de decizie. Eu nu înţeleg prea bine cum vine treaba cu democraţia care se practică acum la noi. Poporul se chinuieşte, iar la conducere sunt mai mulţi hoţi, care fac cu schimbul: eu fur acuma, tu furi peste patru ani, când îţi vine rândul la ciolan.

Ce maşină conduci?

Sunt posesorul unui Lexus.

Înseamnă că îţi merge din plin. De unde vin mai mulţi bani, ştiut fiind că eşti un nume în sporturile de contact, dar şi o vedetă în showbizul autohton?

Să ştiţi că lumea are o părere deformată despre showbiz şi despre aşa-zisele vedete de televiziune din România. Sunt puţini cei care se pot lăuda cu câştiguri fabuloase în acest domeniu. Fetele alea frumoase pe care le vedeţi pline de sclipici la tv, numai ele ştiu cât se chinuiesc să găsească bărbaţi cu bani care să le plătească consumaţia şi ratele la maşină. Showbizul românesc este foarte ieftin din punctul meu de vedere. E adevărat, pe mine televiziunea m-a ajutat la crearea unei imagini. Cei mai mulţi bani îi câştig însă din bursele de la meciuri şi de la firma Cotnari, care mă sponsorizează de o bună bucată de vreme.

Care este persoana publică pe care o apreciezi cel mai mult?

Nu m-am gândit până acum la treaba asta... Îmi place Radu Tudor, analistul politic şi militar de la Antena 3. Îi apreciez pe oamenii care au ceva în cap şi ştiu ce vorbesc la televizor, pentru că sunt destui care citesc de pe o pagină şi se dau mari formatori de opinie. Tipul ăla, Radu Tudor, ştie într-adevăr ce-i cu el.

Ai fost pus vreodată în situaţia să loveşti pe cineva în afara ringului, în viaţa de zi cu zi?

Nu am fost pus şi sper să nu fiu pus într-o astfel de situaţie, pentru că trebuie să am grijă mare de imaginea mea. Sportivii sunt judecaţi cel mai repede, dar nu trebuie uitat faptul că şi noi suntem oameni. Plus că, în urma unei lovituri mai puternice, oponentul poate, Doamne fereşte, să dea cu capul de o bordură, să moară şi aş putea ajunge astfel la închisoare.

Dar dacă ţi-ar agresa cineva prietena într-un restaurant, de faţă cu tine. Cum ai proceda? Ai suna la 112, ai apela la un prieten sau...

Probabil i-aş da în gură. N-aş sta la discuţii. Trebuie să fim şi bărbaţi în unele momente.

Cu ce-ţi ocupi timpul liber?

Îmi place foarte mult istoria. Istoria adevărată a României, pentru că pe vremea lui Ceauşescu ne minţeau frumos. Îmi place să citesc cărţi de istorie şi să urmăresc programele de pe Discovery Channel, National Geografic sau Animal Planet.

Te uiţi la fotbal, ai o echipă favorită?

Hm... Tot timpul am ţinut cu Steaua. Îi apreciez însă pe toţi sportivii. De multe ori aceştia din urmă sunt dezavantajaţi în raport cu fotbaliştii. Cred că ar trebui mediatizate mai mult şi celelalte discipline sportive, ar trebuie să existe mai multă apreciere şi respect faţă de sportivii care aduc glorie României.

Numeşte un film sau două care ţi-au plăcut în mod deosebit.

Gladiatorul, cu Russel Crowe, şi Regatul Cerului, cu Orlando Bloom.

Ce gen de muzică preferi?

Nu ascult un anumit gen, iubesc muzica în general. În ultima vreme m-am îndrăgostit de rockerii de la Rammstein.

Care este mâncarea ta preferată?

Ceea ce spun acum probabil că n-o să-i placă prea mult antrenorului meu. Îmi place foarte mult pizza, şi din această cauză chiar şi acum am câteva kilograme în plus.

Ce băutură preferi la o petrecere?

Vinul, deoarece sunt obligat prin contractul cu Cotnari (râde).