Studiul genomului în cancerul de pancreas, ficat şi colon, ţinta cercetătorilor de la Fundeni

Baza cercetării colectivului de la Institutul de Chirurgie Digestivă şi Transplant Hepatic Fundeni este studiul modificărilor genomului în diverse tipuri de cancer, cum ar fi cele de pancreas, ficat şi colon, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, directorul institutului, profesorul Irinel Popescu.

"Există mai multe direcţii de cercetare la noi, majoritatea orientate spre medicina translaţională. Aceasta pleacă de la pacient, adică recoltarea de probe, care sunt trimise la laborator, iar pe baza unor proiecte sau a unei ipoteze de lucru se doreşte să se ajungă la anumite rezultate care să folosească bolnavului. Altfel spus, de la pat la laborator şi înapoi la pat, după ce am obţinut rezultatele căutate. Ţinta cercetării noastre este oncogenomica, unde am obţinut rezultate preliminare interesante, aceasta constituind baza cercetării noastre", a spus profesor doctor Irinel Popescu.

Potrivit acestuia, în Institutul Fundeni există o bancă de tumori unde au fost depozitate piese operatorii, probe de sânge şi de urină, pe care sunt studiate modificări ale genomului.

"De la bolnavii cu cancer am realizat acea bancă de tumori, unde au fost depozitate piese operatorii, probe de sânge, probe de urină, pe care studiem modificări ale genomului (masa totală de gene - n.r.) în diverse tipuri de cancer. Exemplul tipic este cancerul de pancreas, apoi cancerul de ficat şi cancerul de colon. Cancerul de pancreas este, din păcate, o boală letală pentru om şi lumea aşteapă de ceva vreme să se descopere ceva nou. Se ştie că este o boală genetică, se ştie că apar modificări ale genomului, nu se ştie foarte precis care sunt acele modificări. Aici, deja avem nişte mici contribuiţii, citate în literatura internaţională cu date de la pacienţii noştri, anumite gene exprimate în cancerul de pancreas care s-ar putea dovedi importante, iar antagonizarea lor ar putea să constituie un remediu, cura acestei maladii. Deci asta este oncogenomica - studiul genomului. După aia, putem găsi markeri care, o dată măsuraţi în sânge, să arate că boala este prezentă şi s-o depisteze chiar în stadii precoce", a mai spus directorul Institutului de Chirurgie Digestivă şi Transplant Hepatic Fundeni.

În afară de oncogenomică, la Institutul de Chirurgie Digestivă se fac cercetări pe celule şi, în special, pe insule pancreatice.

"Am demarat, împreună cu profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte şi cu Institutul de Diabet, o serie de cercetări care încearcă să găsească soluţii pentru diabet. Este zona care, poate, merge cel mai greu. În primul rând pentru că sunt puţini donatori de insule pancreatice ca să poată fi folosite în studiul clinic. Al doilea proiect comun, cu Universitatea din Dresda şi cu specialişti din Israel, merge greu, pentru că a implanta un pacreas artificial cu celule umane înaintează greu, cu maximă precauţie etică şi deontologică", a mai spus profesorul Irinel Popescu, care este şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale (ASM).

Alte proiecte de cercetare sunt legate de dezvoltarea tehnologiilor avansate în chirurgie.

"De asemenea, utilizând chirurgia robotică şi minim invazivă vrem să contribuim la perfecţionarea acestor instrumente şi la introducerea de noi instrumente şi noi tehnici în chirurgia minim invazivă. Am dezvoltat mult infrastructura de laborator genomică şi proteotică de terapii celulare, integrată într-o reţea de laboratoare internaţională. Am structurat banca de tumori şi ţesuturi şi am integrat-o într-o reţea internaţională, pentru obţinerea rapidă de rezultate", a mai spus Irinel Popescu.

62 de colective pentru cercetarea medicală

În România, cercetarea medicală se desfăşoară în 62 de colective. Academia de Ştiinţe Medicale a realizat, recent, un studiu privind situaţia colectivelor de cercetare medicală din spitale.

Potrivit lui Irinel Popescu, dintre cele 62 de colective de cercetare, 34 sunt în Bucureşti, în cadrul platformei Institutului Central de Cercetare, în care lucrează peste 600 de cercetători.

Colectivele din Capitală sunt în Centrul de Chirurgie Minim Invazivă "Delta Hospital", singura unitate privată cu cercetare, Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. C.C. Iliescu", Institutul de Boli Infecţioase "Prof. dr. Matei Balş", Institutul Clinic Fundeni, Institutul Clinic de Pneumoftiziologie "Marius Nasta", Institutul de Diabet "Prof. dr. N. Paulescu", Institutul Naţional de Endocrinologie "C.I. Parhon", Institutul ORL "D. Hociotă", Institutul Cantacuzino, Institutul Naţional de Gerontologie Geriatrie "Ana Aslan", Institutul Naţional de Hematologie Transfuzională, Institutul Naţional de Recuperare Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, Institutul Oncologic "I. Trestioreanu", Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, Institutul de Sănătate Publică, Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar, Spitalul Clinic "Prof. dr. T. Burghele", Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Ioan", Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale "Dr. V. Babeş", Spitalul Clinic CF nr. 2, Spitalul Clinic Colentina, Spitalul Clinic Colţea, Spitalul Clinic "Dr. I Cantacuzino", Spitalul Clinic de Copii "M. Curie", Spitalul Clinic Filantropia, Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca, Spitalul Clinic de Obstetrică Ginecologie "Prof. dr. Panait Sârbu", Spitalul Clinic de Urgenţă "Bagdasar-Arseni", Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică Reparatorie şi Arsuri, Spitalul Clinic de Urgenţă Copii "Grigore Alexandrescu", Spitalul Clinic de Urgenţă "Sf. Pantelimon", Spitalul Universitar de Urgenţă şi Spitalul Militar Central.

La Târgu Mureş sunt colective de cercetare în Centrul Regional de Sănătate Publică, la Institutul de Boli Cardiovasculare şi Transplant, la Institutul de Medicină Legală şi la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă.

În Cluj-Napoca există colective de cercetare în Centrul Regional de Sănătate Publică, Institutul Inimii "N. Stăncioiu" şi Institutul Oncologic "I. Chiricuţa".

În Iaşi, colectivele de cercetare lucrează la Centrul Regional de Sănătate Publică, Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. dr. G.I.M. Georgescu, Spitalul Clinic Căi Ferate, Spitalul Clinic Obstetrică Ginecologie "Cuza Vodă", Spitalul Clinic Obstetrică Ginecologie "Elena Doamna", Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie, Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. Dr. N. Oblu" şi Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola.

În Sibiu, colectivele de cercetare medicală activează la Centrul Regional de Sănătate Publică şi la Spitalul Clinic Pediatrie, iar la Timişoara, în Centrul Regional Sănătate Publică, Institutul de Boli Cardiovasculare, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă şi Spitalul Clinic Urgenţă Copii "Louis Ţurcanu".

Alte oraşe în care lucrează astfel de colective sunt Arad (la Institutul de Ştiinţe ale Vieţii), Techirghiol (Sanatoriul Balnear de Recuperare), Constanţa (Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Spitalul Clinic Judeţean), Craiova (Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă) şi Moineşti (Spitalul Municipal de Urgenţă).

Prin lege, Academia de Ştiinţe Medicale are ca sarcină coordonarea activităţii de cercetare din domeniul medical.

Institut naţional virtual

Alte instituţii abilitate în domeniu sunt Ministerul Educaţiei, prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS), acestea asigurând şi mare parte din finanţarea cercetării.

Ministerul Sănătăţii are obligaţia, tot prin lege, să efectueze cercetare ştiinţifică la nivelul sistemului de sănătate din România.

Iniţiativa de a implanta colective de cercetare în spitale sau institute aparţine ministerului. Demersul a fost bine recepţionat şi la nivelul colectivelor respective, acestea aducând finanţări spitalelor, prin proiecte importante de cercetare.

Potrivit lui Irinel Popescu, ASM şi-a propus să structureze cele 62 de colective de cercetare într-o platformă naţională, care ar putea deveni, ulterior, un institut naţional virtual.

"Academia îşi propune să creeze o structură de coordonare la nivel naţional, care să poată ajuta mai eficient colectivele în munca pe care o desfăşoară. Asta ar însemna să integrăm cercetările din cadrul acestor colective în direcţiile impotante de cercetare de la nivel naţional şi să ajutăm aceste colective să obţină finanţare pentru cercetare, iar rezultatele lor să fie utilizate în programele şi proiectele Ministerului Sănătăţii", a mai spus Irinel Popescu.