Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
În ultimele decenii, campaniile de marketing realizate de producătorii de unt au prezentat acest produs alimentar ca pe o alternativă sănătoasă pentru dieta zilnică, iar vânzările de produse lactate au înregistrat cote record, făcând din unt unul din cele mai populare produse alimentare din Marea Britanie în anul 2008, potrivit datelor statistice furnizate de specialistul în cercetare de piaţă Nielsen.
În ciuda percepţiei generale, conform căreia untul este unul din alimentele "sănătoase", nutriţioniştii britanici susţin că acest produs face excepţie de la regula dietei sănătoase şi le recomandă consumatorilor să aleagă produse alimentare cu un conţinut scăzut în grăsimi.
Risca din cauza grăsimilor saturate
Untul nu este întotdeauna un aliment natural sănătos, deoarece este bogat în grăsimi saturate, care reprezintă un risc major pentru sănătatea organismului. Consumul de grăsimi saturate a făcut din maladiile cardiovasculare principala cauză de deces în Marea Britanie, unde se înregistrează peste 193.000 de victime în fiecare an. Grăsimile saturate sporesc riscul de apariţie a maladiilor cardiace prin creşterea nivelului de colesterol, în special a colesterolului "rău" - colesterolul LDL.
Bărbaţii nu trebuie să consume mai mult de 30 de grame de grăsimi saturate pe zi, iar femeile nu trebuie să depăşească 24 de grame, pentru a-şi proteja sănătatea miocardului. Două linguri de unt (10 grame) conţin aproximativ cinci grame de grăsimi saturate.
O soluţie eficientă este înlocuirea untului cu alte produse tartinabile care conţin grăsimi polinesaturate sau ulei de măsline. În acest fel, cantitatea de grăsimi saturate ingerată zilnic nu va depăşi 1,5 grame.
Întrebaţi de consumatori dacă margarina nu este la fel de dăunătoare pentru sănătate, nutriţioniştii britanici consideră că margarina fabricată în zilele noastre nu are aceleaşi efecte dăunătoare precum untul. În plus, termenul de "margarină" este foarte rar folosit, în prezent, de către producătorii de lactate, care, din cauza asociaţiilor negative ce pot fi făcute, au decis să îşi rebranduiască produsele. Termenul folosit în prezent este cel de "produse tartinabile".
Margarina, alternativa
Margarina a fost concepută ca o alternativă economică a untului, la mijlocul secolului al XIX-lea. A fost numită astfel, după principalul ei ingredient, acidul margaric, după numele savantului francez care l-a inventat, Mège-Mouriés. Margarina a devenit un produs extrem de populară în timpul celui de-al doilea război mondial, când untul a fost raţionalizat.
Specialiştii acelor vremuri nu au realizat că acest produs era bogat în anumite substanţe, denumite "trans fat / grăsimi transformate". În prezent, se ştie că grăsimile transformate cresc nivelul de colesterol "rău" (LDL) şi scad nivelul de colesterol "bun" (HDL), care protejează miocardul şi pereţii vaselor de sânge, prezentând, din acest punct de vedere, un risc dublu de apariţie a maladiilor cardiace, comparativ cu riscul generat de consumul de grăsimi saturate.
Temerile legate de acţiunea negativă a grăsimilor transformate au apărut pentru prima oară în 1993, când un studiu american a demonstrat cu date ştiinţifice creşterea semnificativă a riscului de apariţie a maladiilor cardiovasculare, în urma consumului de margarină bogată în grăsimi transformate.
La scut timp după aceea, organismele administrative americane au impus reducerea concentraţiei de grăsimi transformate din alimente. În prezent, studiile comandate de producătorii de produse tartinabile din Marea Britanie susţin că toate produsele tartinabile britanice şi toate alimentele obţinute din acestea nu conţin deloc grăsimi transformate.
În plus, produsele tartinabile actuale pot fi folositoare, deoarece ele pot fi folosite ca o modalitate de îmbunătăţire a dietei zilnice, fiind fortificate cu vitaminele A şi D, ulei de peşte şi extracte din plante care diminuează concentraţia de colesterol din sânge.
Majoritatea produselor tartinabile din Marea Britanie conţin, în prezent, mai puţin de 70% grăsimi şi reprezintă, din acest punct de vedere, o alternativă viabilă faţă de consumul de unt, deoarece conţin mai puţine calorii.
Untul şi celelalte produse tartinable, în funcţie de uleiul folosit în procesul de fabricaţie, conţin o serie de grăsimi diferite (saturate, polinesaturate sau monosaturate), în diferite proporţii, iar acestea trebuie să fie tipărite pe eticheta nutriţională a produselor.
Grăsimile saturate cresc nivelul de colesterol LDL, fiind dăunătoare pentru artere. În schimb, grăsimile polinesaturate scad colesterolul "rău" (LDL) şi cresc puţin concentraţia de colesterol "bun" (HDL). Cele mai sănătoase dintre grăsimi sunt cele mononesaturate, care nu doar scad nivelul de colesterol LDL, dar reuşesc şi să crească spectaculos nivelul de colesterol HDL.
