Google
Arcadia CMB
Arcadia CMB
Arcadia CMB
 
miercuri, 23 mar 2016 - Anul XXI, nr. 69 (6182)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6639 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,1179 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   7 imagini |   ø fişiere video

Istorie şi declin

Fabrica de spirt Rădăuţi sau moartea unei tradiţii de peste 200 de ani

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

SAB SA sau Fabrica de spirt, cum este cunoscută de localnici, este cea mai veche fabrică din municipiul Rădăuţi, cu o tradiţie în domeniu de peste 200 ani. Cei mai vârstnici locuitori ai municipiului vorbesc cu respect despre „Fabrica de bere, spirt şi lichior S. Rudich”, cei de vârsta a doua îşi amintesc că la „Întreprinderea de spirt, bere şi amidon” erau salarii bune, iar tinerii de astăzi ştiu puţin sau aproape deloc despre aceasta. Însă din ceea ce a fost, astăzi Fabrica de spirt din Rădăuţi nu mai este decât o umbră care trezeşte nostalgii rădăuţenilor.

 

Vestea calităţii excepţionale a lichiorurilor de Rădăuţi a ajuns la urechile nobililor vienezi, fabrica devenind furnizor al Curţii Imperiale

La Rădăuţia fost mai întâi o fabrică de bere, construită pe la sfârşitul secolului al XVIII-lea, prima unitate de sine stătătoare din Bucovina, realizată prin subvenţia Administraţiei Domeniului Fondului Bisericesc. La mijlocul secolului următor, lângă fabrica de bere s-a construit o fabrică de spirt, iar în anul 1881, acestea au fost cumpărate de familia Rudich, care s-a implicat din plin în modernizarea lor. Tot în acea perioada s-a ridicat o clădire administrativă, s-a adus tehnologie la cerinţele vremurilor şi au fost angajaţi maiştri specializaţi la Viena.

Berea produsă la Rădăuţi ajunsese să fie cunoscută în tot Imperiul Austro-Ungar. Dar în afară de bere, la Rădăuţi s-a mai înfiinţat şi o fabrică de lichioruri. Vestea calităţii excepţionale a lichiorurilor de Rădăuţi a ajuns la urechile nobililor vienezi, fabrica devenind furnizor important al Curţii Imperiale. Prestigiul firmei era demonstrat şi de faptul că fabrica deţinea vagoane izoterme şi cisterne speciale, astfel berea, spirtul şi băuturile alcoolice ajungeau la Viena sau Paris la fel de proaspete ca şi cum atunci ar fi ieşit din alambicuri. 

Se fabricau la acea vreme produse tradiţionale, unele unicat, cum era kidis (lichior de cireşe amare şi dulci în amestec cu vişine, după o reţetă astăzi pierdută), lichior de mentă, lichior de cafea, Taffel, o băutură celebră, deţinătoare a nenumărate medalii internaţionale, dar şi o bere excelentă care concura oricând cu produsele similare fabricate la acea vreme în Europa.

Al Doilea Război Mondial a însemnat şi prima lovitură grea dată fabricii. În 1944, ruşii au demontat toate instalaţiile şi le-au dus, drept captură de război, în Uniunea Sovietică. Au rămas doar clădirile. Patronul, ultimul membru al familiei Rudich, se refugiase în Elveţia, iar în 1949 statul român l-a despăgubit pentru averea din ţară.

Începând din 1954, fabrica de spirt, bere şi amidon de la Rădăuţi a reînviat. S-au adus utilaje de la diferite distilerii din ţară şi s-a reluat producţia de spirt. În anul 1970, fosta fabrică de bere a fost reorganizată tot ca fabrică de spirt. Alcoolul de Rădăuţi, cunoscut pentru calitatea sa, era produs în special din cereale, dar şi din cartofi. În acest fel, unitatea economică de la Rădăuţi a traversat două secole.

 

SAB SA Rădăuţi producea 18 sortimente de băuturi alcoolice

Întreprinderea, rebotezată după anul 1990 SAB SA Rădăuţi, a fost privatizată prin metoda MEBO. Printr-un program de investiţii, realizat în anii 1998-1999, s-a achiziţionat o linie de îmbuteliere care a transformat SAB dintr-un simplu producător de alcool într-un producător de băuturi alcoolice. Lăcrămioara Loghin, directorul companiei de atunci, povestea la începutul anilor 2000 cum s-a luat această decizie: „Practic, piaţa a impus acest lucru. Înainte de 1990 în ţară erau numai zece producători de alcool. Acum sunt 88 de producători autorizaţi. Am înţeles că, dacă nu ne vom orienta către producerea de băuturi, vom avea puţine şanse să supravieţuim, şi atunci ne-am propus să reînviem tradiţia veche de un secol, aici, la SAB. Am investit şase miliarde de lei (n.r. vechi), am început să producem vodcă, şi ulterior ne-am diversificat gama de sortimente, orientându-ne cu precădere către băuturi specifice zonei Bucovinei, băuturi naturale. A fost un succes. În acest moment (începutul anilor 2000 – n.r.), afinata Saber este produsul reprezentativ al firmei noastre, un produs în totalitate natural”.

Atunci, SAB SA Rădăuţi producea 18 sortimente de băuturi alcoolice: afinată, vodcă, vişinată, brandy, bitter, dry gin, lichioruri, rom etc. Directorul Lăcrămioara Loghin considera că relansarea producţiei de băuturi alcoolice a însemnat de fapt relansarea societăţii. În 2002, la SAB SA Rădăuţi lucrau 115 angajaţi, iar cifra de afaceri a firmei pe primele nouă luni ale acelui an a fost de 108 miliarde de lei vechi, profitul brut atingând 21 de miliarde de lei vechi. În acelaşi timp, unitatea era un contribuabil semnificativ la bugetul statului. Tot în primele nouă luni ale anului 2002, SAB a virat 50 de miliarde de lei vechi la buget - accize, TVA şi impozit pe profit. Rezultatele nu au întârziat să apară. Într-un singur an, cota de piaţă a băuturilor Saber, produse de firma SAB, a crescut de zece ori. „În prezent, fabrica produce alcool rafinat de calitate superioară, utilizând ca materie primă numai cereale, porumb şi grâu”, concluziona atunci directorul societăţii, Lăcrămioara Loghin.

 

La Fabricade spirt erau cele mai mari salarii din oraş

Ulterior, după anul 2004, acţionar majoritar la fabrica rădăuţeană a devenit Alexandrion Group, care a folosit spirtul de la Rădăuţi la producerea mai multor băuturi apreciate pe piaţa de profil, tocmai datorită calităţii acestuia. Însă noul proprietar a luat o decizie surprinzătoare, de circa trei ani nu s-a mai fabricat spirt la Rădăuţi, a folosit stocurile care mai existau, apoi a disponibilizat salariaţii.

Ioana P., o pensionară care a lucrat mai bine de 25 de ani în fabrică, îşi aminteşte: „Practic acum fabrica e într-un fel de conservare. Îmi aduc aminte că au existat ani în care erau angajaţi circa 400 de oameni şi se lucra în patru schimburi. Spirtul care se producea la noi era cel mai bun din România. Au fost perioade, după Revoluţie, în care la Fabrica de spirt erau cele mai mari salarii din oraş, angajaţii cu funcţii importante aveau leafa chiar de patru-cinci ori mai mare decât cei de la Poliţia de Frontieră. Ştiu că de circa trei ani nu se mai produce nimic acolo, şi că au rămas 15-20 de angajaţi…” Femeia mai spune, cu tristeţe, că în rândul foştilor angajaţi se discută despre faptul că multe din fostele utilaje, rezervoare sau cisterne din fabrică au luat drumul fierului vechi.

Am încercat să iau legătura cu actuala administraţie a fabricii din Rădăuţi şi, după ce am pătruns în incintă, mi s-a explicat, într-un mod foarte politicos, că nu mi se poate furniza nici un fel de informaţie şi că nu pot fotografia nimic de acolo. În schimb mi s-a recomandat site-ul www.saber.ro, de unde aş avea posibilitatea să obţin toate informaţiile despre fabrică. Chiar dacă acolo sunt postate unele informaţii publice, nu am găsit tocmai ceea ce mă interesa: istoria unei fabrici care şi-a pierdut tradiţia după mai bine de 200 de ani…

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Fabrica de spirt Rădăuţi sau moartea unei tradiţii de peste 200 de ani.
 Vizualizări articol: 4921 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.33/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.3 din 6 voturi
Fabrica de spirt Rădăuţi sau moartea unei tradiţii de peste 200 de ani4.356

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Foamea de bani trimis de
(24 mar 2016, 01:14:48
Acolo nu a fost doar decizia ALexandrionului de a inchide fabrica, care nu mai mergea pe profit ci pe pierderi, mare contributie avand si inginerul sef Georgescu care , avea o vorba:daca nu plec macar cu un cui acasa, inseamna ca nu am facut nimic in ziua aceea.El a tras fabrica in jos , el este principalul vinovat de toate intamplate.Poate e acum multumit.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei

Reteta Zilei

Bucataria pentru toti Sos ragu pentru paste (versiunea de post) Sosul ragu se pregătește, în versiunea sa italiană originală, cu carne tocată, legume, vin și lapte. Versiunea de post este mai modestă ca aromă, dar poate fi o alegere foarte interesantă.Avem nevoie de:200 g granule de soia texturată, o ceapă... Citeşte