Google
 
marţi, 24 dec 2013 - Anul XVIII, nr. 300 (5507)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6663 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,042 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook

Meşterul care dă viaţă cioatelor şi rădăcinilor

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Click aici pentru VIDEO

De aproape zece ani de zile, la Păltinoasa se desfăşoară o tabără de creaţie a meşterilor populari, un adevărat incubator de talente şi idei, din care se nasc apoi opere de artă care încântă mii de oameni, nu doar de la noi din ţară, ci chiar şi de pe alte continente.

Tot acolo, de anul acesta, se desfăşoară şi prima tabără de artă naivă, prin care Bucovina a intrat în circuitul naţional al artei naive din România.

Iar meritele îi revin celui care şi-a pus casa şi terenul la dispoziţia artiştilor din ţară şi de peste hotare, organizând din fonduri exclusiv private aceste evenimente care fac un bun renume judeţului - profesorul şi meşterul cioplitor Toader Ignătescu.

Meşterul „Strâmbă lemne”

Stăpân al cioatelor şi rădăcinilor de pe malul pârâului Bucovăţ, care în mâinile sale se transformă în măşti şi lighioane ciudate, inspirate parcă din lumea basmului şi a snoavei, din vise şi coşmaruri, Toader Ignătescu s-a afirmat şi este recunoscut ca fiind primul sculptor satiric din Bucovina.

„El este deja un artist autentic, un om care porneşte de la sensurile adânci ale artei populare, dar care nu face artizanat, ci creaţii proprii, cu o interpretare proprie şi originalitate. El stăpânește arta lemnului, asemeni celor din vechime. Puţini oameni cunosc atât de bine lemnul, ca materie de lucru”, consideră prof. dr. Gheorghe Macarie, unul din cei mai apreciaţi critici de artă.

Acest personaj care, îmbrăcat în iţari,cămaşă albă, ţărănească, cu clopul tras pe frunte, pare o întruchipare locală a nemuritorului şi îndrăgitului Păcală, creează, cu mâinile-i neobosite, o lume aparte, hazlie şi înfricoşătoare, codificată, în care se regăsesc defectele şi calităţile fiecăruia dintre noi.

„Toader Ignătescu dă viaţă lemnului câinesc, sălbatic, folosind nervurile crengilor, torsionările, rădăcinile arborilor, făcându-le fie vesele, fie triste. În mâna lui măiastră, care nu mai este a unui meşteşugar care participă la târguri, ci a unui artist plastic, lemnul prinde viaţă. El foloseşte cu mult talent golurile, dar şi plinurile lemnului”, consideră graficianul satiric Viorel Corodescu, cel care i-a văzut talentul cu mulţi ani în urmă, pe când, „băiet fiind, pădurile cutreiera”.

Colecţionarul de vreascuri

„Făceam o expertiză pe la Humoreni, la tatăl lui. Aşteptând trenul, mai discutam cu bătrânul şi am văzut câteva lucrări nefinisate încă – măşti, rădăcini, cioate, şi am rămas uimit, pentru că aşa ceva văzusem într-un album de artă populară a lui Tancred Bănăţeanul, despre lucruri de acum 100-150 de ani. Şi zice taică-su: <Păi am un băiat care este profesor de sport şi umblă fleaura prin codri, cu desaga şi adună lemne, de umple tot hambarul>. I-am zis că vreau să îl cunosc şi mi-a spus să mai aştept o oră, că vine. A venit – un tip cam rebel, dar plin de viaţă şi de umor, care mi-a făcut plăcere de la prima vedere – cu o desagă în spate cu fel de fel de vreascuri şi rădăcini, cu clopul său nelipsit, într-o cămaşă albă”.

De atunci au legat o prietenie care a dus şi la organizarea de expoziţii comune, atât în Suceava, cât şi în ţară.

„El este un timid, dar totuşi un răzvrătit al Bucovinei, care, cutreierând codrii Humorenilor, ai Comăneştilor, s-a înfrăţit cu pădurea şi a devenit mai haiduc”, adaugă Viorel Corodescu, care i-a făcut „introducerea” în mediul cultural sucevean şi naţional.

Prelucrarea lemnului, legământ de sânge

Prelucrarea lemnului dăinuie de secole în familia Ignătescu.

„M-am născut într-o familie de bucovineni în care principala preocupare a bărbaţilor a fost prelucrarea lemnului. Bunicul meu şi tatăl meu au fost dulgheri, tâmplari”, povesteşte meşterul.

Profesor de sport fiind, a învăţat să sculpteze, în pauzele dintre ore, de la un vecin care avea casa lângă şcoală.

„Sigur, dintotdeauna a existat mirajul pădurii. Pe la 6 ani bunica mă lua cu ea în pădure, la cules de ciuperci. Tata mă trimitea să păzesc vitele – nu aveam liber nici măcar duminica. Acolo am început să crestez lemnul. Făceam fluiere”.

Modelul său artistic a fost Vida Geza, apoi Ioan Sârghi.

„Voiam mai mult decât atât. Voiam să fac o sculptură prin care să fiu eu însumi”, mai spune sculptorul.

La îndemnul unor cunoştinţe, s-a apucat să vândă lucrările în parcarea mănăstirii Voroneţ.

„Atunci când apărea câte cineva cunoscut în parcare şi aveam lucrările expuse, mă ascundeam, de frică. Era acea educaţie de tip comunist – salariul şi atâta tot. La un moment dat cineva m-a văzut. O persoană importantă, căreia îi datorez faptul că am expus – prorectorul universităţii din Suceava Mircea Grămăticu”, povesteşte Toader Ignătescu.

Prima sa expoziţie, la universitate, a avut un succes atât de mare, încât a vândut cam toate lucrările, mai puţin cele pe care le-a păstrat pentru sine, mare parte din ele ajungând în Franţa, de unde era venită atunci o delegaţie la Suceava. La cererea doritorilor, alte lucrări au fost cioplite pe scările universităţii.

Secretele lemnului

De multe ori, pentru a-şi procura materia primă pentru lucrările sale, merge în zonele unde au fost făcute recent tăieri de pădure.

„Arborilor tăiaţi li se ia trunchiul şi ramurile mai groase, dar de cele mai strâmbe, mai ciudate, de care am eu nevoie, nu se atinge nimeni”, spune zâmbind şugubăţ meşterul, ale cărui mâini nu au stare nici când stă de vorbă cu cineva.

Buricele degetelor mângâie tăblia de lemn a mesei sculptată de el, îi descoperă fiecare adâncitură, o „citesc” aşa cum orbii se folosesc de abilităţilor lor senzoriale pentru a „vedea” literele sau chipul cuiva. Lemnul i se dezvăluie cu toate secretele sale – duritate, elasticitate, nervuri, adâncituri pe care alţii nu le-ar băga în seamă, dar de care el se foloseşte pentru a da viaţă creaturilor sale de basm.

Ideile artistice vin adeseori ca o străfulgerare.

„De cele mai multe ori, în momentul în care am văzut bucata de de lemn, am văzut şi lucrarea. Uneori, şi din mersul maşinii, văd un animal, o pasăre, un om într-o poziţie anume, chiar şi în crengile din copac. De asta îmi şi spunea nevastă-mea: <Cu tine este extrem de periculos să mergi în maşină>”, mărturiseşte Toader Ignătescu.

Casa de vacanţă a meşterului cioplitor Toader Ignătescu, situată la intrarea în Păltinoasa, pe malul pârâului Bucovăţ, a găzduit până acum nouă ediţii ale Taberei meşterilor populari.

„Sper ca anul viitor să pot să-mi împlinesc visul celei de-a zecea ediţii”, adaugă Toader Ignătescu, care îşi doreşte ca, peste ceva vreme, casa sa de vacanţă să devină

sediul unei expoziţii permenente, în care se vor regăsi o parte din lucrările fantasmagorice ale meşterului „Strâmbă lemne”.

 

Premianţii „Top 10 Suceveni”

Cea de-a doua ediţie a Galei „Top 10 Suceveni”, desfășurată vineri, 13 decembrie, la Conacul Domnesc din Şcheia, în prezenţa a peste 500 de spectatori, a fost o seară dedicată unor oameni speciali, unor oameni care sunt un exemplu pentru noi toţi. Mulţi dintre ei, necunoscuţi pentru majoritatea celor care citesc aceste rânduri.

O tânără nevăzătoare, Magdalena Iurescu, care a absolvit două facultăți ca șefă de promoție, un fotbalist sucevean, Lucian Goian, care, din Beijing - China, a inițiat o campanie de întrajutorare pe Facebook, vânzând la licitație tricouri ale unor cunoscuți jucători de fotbal şi donând banii părinților unui copil grav bolnav din Suceava, un preot din Fălticeni, Liviu Mihăilă, care duce tot oraşul la teatru, o tânără, tot din Fălticeni, Iustina Crăciun, care a reușit o performanță unică, obţinând două medalii de aur la ediția din acest an a Olimpiadei Internaționale de Astronomie şi Astrofizică, o fundație care le-a dat o nouă viaţă multora dintre tinerii care şi-au petrecut copilăria în „orfelinatul groazei” din Siret, un judecător, Marcel Nechita, care din salariul lui donează până la 2.000 de lei lunar unor copii pentru a putea să meargă la şcoală, un preot, Mihai Negrea, care şi-a transformat mănăstirea într-o mare casă de copii, o echipă de rugby (juniori I) din Gura Humorului, care a reuşit să câştige campionatul naţional, comunitatea din Cornu Luncii, în frunte cu primarul, Gheorghe Fron, care a arătat că omenia poate fi mai presus de orice nenorocire și, în mai puțin de două luni, ajutat de zeci de voluntari, a construit case pentru 11 suflete, dintre care șapte copii, ale căror locuințe au fost mistuite de flăcări, şi, nu în cele din urmă, un sucevean, Toader Ignătescu, care şi-a pus la dispoziţie casa şi terenul pentru organizarea unei tabere de creaţie a meşterilor populari şi una de artă naivă.

Monitorul de Suceava vă prezintă zilnic cel puţin una dintre poveştile sucevenilor din „Top 10”.

Gala „Top 10 Suceveni” : Website | Facebook | Google+ | Twitter | Pinterest | Vimeo

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Meşterul care dă viaţă cioatelor şi rădăcinilor.
 Vizualizări articol: 3872 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.50/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.5 din 8 voturi
Meşterul care dă viaţă cioatelor şi rădăcinilor4.558

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei