Istorie și Înviere. Monumentele eroilor români din județul Cernăuți (Nordul Bucovinei)

Acest serial istoric închinat eroilor, spiritului de jertfă a unei comunități naționale în momente de mare cumpănă pentru perenitatea sa în spațiu și timp, pe lângă însemnătatea evocatoare și cea liturgic-religioasă, urmărește și conștientizarea generațiilor tinere, a elitelor societății naționale, de a simți chemarea ceasului de greu care a sosit și de a se deschide spiritului eroic de durată, de a se deschide lucrării vindecătoare și restauratoare a lui Iisus Hristos făță de creația și făptura sa umană. Sigur, este vorba mai întâi de o angajare și o articulare a vieții omenești, și nu transumane artificiale, la proiectul ”eroic” constant al Mântuitorului lumii de (re)nașetre spirituală ”din apă și din Duh”, căci nu a făcut și nu face El metafore și figuri de stil prin Evanghelii atunci când ne atenționează de menirea noastră, că ”voi sunteți martorii mei la nașterea din nou a lumii”.

A fost și rămâne un proiect divino-uman întotdeauna biruitor, proiect de care lumea modernă, contemporană și postmodernă s-a tot distanțat și ”s-a spălat pe mâini”. Crugului istoric de astăzi, aflat la o nouă ”plinire a vremurilor”, îi întinde Iisus Hristos cel înviat mâinile și ușa raiului eclesial, precum vedem în icoana Învierii. Iar monumentele și cimitirele eroilor ne cheamă și ele la trezvie și recunoștință lucrătoare, azvârlind din harnașamentul inutil și păgubos al vieții noastre calculele mărunte de interes personal, marketingul hipnotizant al subculturii hedoniste și comode. Pentru început. Căci nu sunt din țărâna și din suflarea vivicatoare din care am fost creați!

 Academicianul, poetul, teologul, bărbatul de stat brav, neomărturisitorul Nichifor Crainic, ne întreabă și astăzi, precum a mai făcut-ă și după 1918: Și acum întrebarea vine în mod firesc, generația actuală are nevoie de eroism? Este ea îndreptățită să-și ia pe umeri o nouă misiune istorică? Este în viața româniei de azi  o strae de constrângere, un stimulent care s-o silească să respire duhul erolior?

VALEACOSMINULUI

Monumentul Eroilor. La Valea Cosminului, există un monument ridicat în cinstea unor eroi germani şi a eroilor români căzuţi în primul război mondial. Aici sunt înhumaţi aproximativ 3785 soldaţi din armata germană. Groapa comună a existat în starea sa iniţială până la mijlocul anilor ’30, atunci când asociaţia Cultul Eroilor a început lucrările e edificare a monumentului. Cu suport financiar german, lucrările de edificare a cimitirului au fost încredinţate unei firme din Cernăuţi conduse de Karl Moscalciuk, specializată în fabricarea monumentelor funerare.

În ziua de 10 iunie 1937 la orele 16.00 a avut loc inaugurarea Cimitirului Internaţional de Eroi din comuna Valea Cosminului. Acest mormânt este o operă măreaţă şi plină de toată frumuseţea. La inaugurare au asistat următoarele personalităţi: primarul mun. Cernăuţi – Dr. D. Marmeliuc, domnul prefect Gh. Vântu şi domnul prefect Apati A., domnul prefect Florescu, consulul german Schellhorn, domnul consul Hermann, dl. Dr. Vrânceanu, subrepefectul Socoleanu, colonelul Micadru, maiorul Pieşoianu, pretorul Lucescu, maiorul confesor Lupăşteanu, prelatul Lucasevici, căpitanul Văcăreanu, inginer Burstin, toate şcolile şi arcăşiile din Cosmin, Plaiul Cosminului, Voloca, Tărăşeni, Stăneşti, Prevorochia etc., precum şi o mulţime imensă de peste 5000 de săteni din împrejurime.

În partea din faţă a monumentului a fost creat un loc pentru depunerea florilor - simbolul onoarei şi bărbăţiei care au marcat anii 1914-1918. Pe faţada acestuia sunt încrustaţi anii 1914–1918, iar pe latura din stânga se regăseşte un vers în limba germană, dublat în limba română:  CINE VITEJEŞTE PENTRU ŢARĂ MOARE ÎŞI ÎNALŢĂ SINGUR MONUMENT PIOS ÎN SUFLETUL URMAŞILOR VEŞNIC CREDINCIOS UNDE NIMIC PE LUME NU POATE SĂ-L DOBOARE.

În partea din spate a cimitirului a fost ridicat un zid memorial unde s-au instalat plăci din marmură albă. Pe una dintre ele este înscripţionat în limbile germană şi română:

ACEST CIMITIR A FOST CONSTRUIT ÎN AMINTIREA ŞI PENTRU ODIHNA OSTAŞILOR CĂZUŢI ÎN RĂZBOIUL 1914-1918, PE CÂMPURILE DE LUPTĂ DIN JURUL CERNĂUŢULUI DE CĂTRE SOCIETATEA „CULTUL EROILOR” COMITETUL CENTRAL, CU SPRIJINUL STATULUI GERMAN. 1936

Sfinţirea şi deschiderea cimitirului internaţional al soldaţilor a avut loc la 10 iunie 1937 în prezența oaspeţilor străini, printre care fostul director al Consulatului Poloniei în Cernăuţi R. Kovalik, consulul Germaniei - Shelgorn, oaspetele austriac Medli ş.a.

Monumentul are formă dreptunghiulară, pe latura din faţă este sculptată o cruce iar pe lateral brîuri româneşti. De jur împrejur, monumentul este îngrădit cu un zid din beton. Pe zidul din spate sunt amplasate mai multe plăci din piatră pe care au fost inscripţionate informaţii cu privire la numărul şi numele eroilor căzuţi în război, precum şi localitatea de unde au fost aduşi:

Au fost aduși și înhumați în patru cripte, din comunele Boian, Buda, Codru Cosminului, Cotul Ostriței, Frăsineț, Hucău, Lehăceni, Mahala, Rachitna, Rarancea,Tărășeni,

Monumentul a fost ridicat în 1936 şi este închinat inclusiv eroilor români care au luptat forţat în rândurile armatei austro-ungare. Acesta se păstrează şi astăzi într-o stare adecvată şi poartă numele a 198 de eroi căzuţi pe câmpurile de luptă.    

Troiţa Eroilor. Pa parcursul anului 1933, membrii Căminului Cultural Ştefan cel Mare din localitate, au ridicat problema îngrijirii cimitirului eroilor din localitate şi a edificării unui monument în amintirea lor. La o şedinţă lucrativă, s-a luat decizia de a se ridica o troiţă din stejar, iar preşedintele Căminului Ion Piţul, a atras atenţia celor prezenţi că, în acel cimitir: sunt îngropaţi soldaţi eroi căzuţi pe câmpul de luptă între 1916–1918. Mormintele sunt în paragină şi trebuie ca membrii societăţii Căminului Cultural şi secţia arcăşească să restabilească aceste cimitire şi toate mormintele, dându-le sfinte cruci.

La sugestia lui Dumitru Morariu, Comitetul de iniţiativă  a primit din partea administraţiei silvice locale lemnul de stejar pentru cruce. Pentru realizarea acestei opere şi-au oferit sprijinul şi Dumitru Ropcean, Mihai Ropcean,  dl. Dumitrovici, Chindraciuc Dănilă ş.a. La 17 mai 1934, membrii Căminului au reuşit să instaleze crucea în cimitirul eroilor, care a fost sfinţită de părintele Taşciuc în prezenţa autorităţilor locale, a corpului didactic şi a elevilor din localitate.

ZVINEACE

Monumentul Eroilor.Monumentul a fost închinat eroilor căzuţi în 1915 în luptele din jurul oraşului Zaleşcichi. Construcţia purta o inscripţie în limba germană FUR KAISER UND VADERLAND, [PENTRU ŢARĂ ŞI REGE]. Festivitatea inaugurării monumentului a avut loc în mai 1916. Autorul monumentului a fost un comandant al unui detaşament de geniu austriac. Deoarece inscripţia era deteriorată, Prefectura Judeţului Cernăuţi nu a putut descifra în 1937 cele zugrăvite în piatră. Monumentul era amplasat pe o suprafaţă de 8m lungime, 3m lăţime şi avea 10m înălţime, având forma unui obelisc egiptean. Construcţia era fixată pe un soclu pătrat, fiind realizată din lespezi de piatră existente pe malul Nistrului. Acesta a fost executat de soldaţii armatei austro-ungare, la inițiativa locotenentului Iosef Noibauer.

De fapt, acest monument s-a păstrat până în zilele noastre într-o stare ideală, fiind amplasat în cimitirul eroilor. La baza monumentului se observă textul PRO PATRIA, iar în partea stângă a obeliscului este inscipţionat un text în limba română, după cum urmează:

 ACEST CIMITIR DE ONOARE ÎNFIINŢAT ÎN TIMPUL RĂZBOIULUI 1914-1918 DE K.U.K. LANDESSCHDTZEM REGIMENT N. III A FOST TERMINAT ŞI REORGANIZAT ÎN

ANUL 1937 DE CĂTRE STATUL GERMAN CU SPRIJINUL SOC. CULTUL EROILOR COMITETUL CENTRAL BUCUREŞTI.

AICI ODIHNESC 11830 OSTAŞI DIN ARMATELE GERMANĂ, AUSTRO-UNGARĂ ŞI RUSĂ CĂZUŢI PE ACESTE LOCURI.

Aici se odihnesc 11830 soldaţi din armatele germană şi rusă, care au căzut în aceste locuri pentru apărarea patriei. Pe 8 plăci sunt înscrise numele a 514 soldaţi, iar pe partea din spate a peretelui din piatră sunt montate 56 plăci сu numele a 146 soldaţi, care au fost înmormântaţi ulterior în acest cimitir, exhumaţi din 12 localităţi din Bucovina.  În incinta cimitirului au fost instalate 50 cruci din piatră şi 4 pietre funerare cu forme identice, pe care sunt menţionate denumirile a 48 localităţi din Bucovina. Aleea ce duce la intrare este acoperită cu piatră şi are formă de cruce, împărţind teritoriul cimitirului în patru sectoare. Autorul proiectului a fost arhitectul Fr. Russ.

ZASTAVNA

Troiţa din lemn.La începutul anului 1939, Căminul Cultural Nistrul a organizat cursuri ţărăneşti unde se ţineu lecţii sau lucrări practice pe diferite subiecte. În aceste condiţii, la 18 martie, maestrul şcolar Radu Dragomir a început să sculpteze în prezenţa elevilor o troiţă pentru şcoală.

Va urma.                                                                     

Preot profesor Mircea Bejenar