Google
 
miercuri, 4 iul 2018 - Anul XXIII, nr. 147 (6857)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6559 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9517 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Să descurajăm cutume necunoscute de rânduiala ortodoxă

Încă persistă, ce-i drept în puţine locuri, obiceiul ca unii credincioşi, îndemnaţi şi încurajaţi de câţiva slujitori ai sfintelor altare, să ceară şi să primească „părticele” acasă, urmând a le consuma după o „reţetă” bine elaborată şi extrem de „sofisticată”, întocmită de cei ce susţin astfel de practici neortodoxe. Într-o atare situaţie se cere clarificată dilema legată de părticelele scoase la Proscomidie: ce reprezintă ele şi ce rost au în cadrul Sfintei Liturghii?

Părticele sau miridele se scot de către preoţii slujitori ai Sfintei Liturghii în prima parte a acesteia, numită Proscomidie. Miridele se scot şi se aşază în jurul bucăţii de presforă, numită Agneţ, pregătită în cadrul acele­iaşi slujbe spre a deveni Trupul Mântuitorului Hristos. Prima miridă scoasă şi aşezată în dreapta Agneţului o închipuie pe Maica Domnului, apoi, în stânga, se aşază într-o ordine stabilită de Liturghier nouă miride închipuind cele nouă cete de sfinţi: îngeri, proroci, apostoli, ierarhi, mucenici şi muceniţe, cuvioşi şi cuvioase, doctori fără de arginţi, sfântul proslăvit în ziua respectivă, alături de Sfinţii Ioachim şi Ana, iar a noua, în cinstea Sfântului Ioan Gură de Aur sau a Sfântului Vasile cel Mare, conform cu Liturghia ce urmează a se săvârşi. Slujba Proscomidiei continuă cu rânduirea pe Sfântul Disc a altor trei miride mai mari, pentru ierarhi, cârmuirea ţării şi ctitorii bisericii respective. După aceasta preotul, din ultimele două prescuri - cinci se între­buinţează la Sfânta Proscomidie - folosind copia (un cuţit în formă de săgeată amintind de suliţa cu care Hristos Domnul a fost străpuns în coastă), scoate firimituri mici, numite miride sau părticele, şi le aşază în faţa agneţului, de-a dreapta şi de-a stânga, pentru vii şi adormiţi, pomenind acatistele sau pomelnicele primite de la credincioşi.

Unii preoţi, dorind să se evidenţieze prin practici „deosebite”, din acele miride dau credin­cioşilor acasă, ca să le consume după o perioadă de post sau anumite canoane rânduite. Faptul că îi îndeamnă pe cei ce le primesc să se roage şi să postească nu reprezintă un lucru rău în sine. Greşesc însă încurajând practici fără fundament în rânduiala ortodoxă, referitoare la consumarea părticelelor.

De ce nu este corect să primească credincioşii părticele şi de ce este important ca ele să rămână pe Sfântul Disc? Deoarece acestea ne închipuie pe noi, Biserica luptătoare, cei vii, precum şi Biserica triumfătoare, cei adormiţi. După momentul transformării pâinii şi vinului, în cadrul Sfintei Liturghii, în Trupul şi Sângele Domnului, preotul, la sorocul rânduit, se împărtăşeşte, apoi cheamă la potir pe credin­cioşi, împărtăşindu-i, după care pune în potir toate miridele aşezate în jurul Sfântului Agneţ, rostind pentru fiecare o rugăciune. Ajungând la părticele scoase pentru vii şi adormiţi rosteşte: „Spală, Doamne, păcatele celor ce s-au pomenit aici, cu cinstit şi sfânt Sângele Tău, pentru rugăciunile sfinţilor Tăi”. În acel moment, cu grijă, preotul ia toate miridele şi le cufundă în potir, în Sfântul Sânge al Mântuitorului, iar Dumnezeu Tatăl, potrivit rugăciunii spuse, prin jertfa Fiului Său, Se îndură de noi, care am fost pomeniţi acolo, vii şi adormiţi, uşurându-ne de povara păcatelor săvârşite. Astfel, sim­ţim din plin bucuria, pacea şi binecuvântarea milostivirii Domnului. Sufletele celor adormiţi trăiesc aceeaşi bucurie a comuniunii şi împărtăşirii din iubirea Preasfintei Treimi. Or, dacă preotul ar înstrăina părticelele, atunci nu ar mai avea ce aşeza în potir, pe de o parte, iar pe de cealaltă, rugăciunea credinciosului nu va cunoaşte întâlnirea cu Hristos.

 

Scoaterea miridelor are o semnificaţie bine statornicită de dumnezeieştii Părinţi

Se mai vehiculează informaţia că doar anumiţi slujitori ai sfintelor altare pot scoate părticele. Este un neadevăr, căci toţi preoţii săvârşind dumnezeiasca Liturghie, potrivit rânduielii, scot miride pomenind pe credincioşii pentru care se roagă.

Aşadar, scoaterea miridelor are o semnificaţie bine statornicită de dumnezeieştii Părinţi şi de aceea nu trebuie să ne abatem de la respectivele rânduieli. Bunăoară, prin părticelele în cinstea sfinţilor, Biserica mulţumeşte lui Dumnezeu fiindcă prin ei „a moştenit aievea Împărăţia cerurilor” (Evrei 12, 23). Mântuitorul a zis că unde va fi El, acolo se vor afla şi cei ce-I slujesc (Ioan 12, 26).

Evident că există o deosebire între scopul pentru care se scot miridele pentru sfinţi şi cele pentru vii şi adormiţi. Primele reprezintă o formă a cultului de veneraţie faţă de sfinţi, iar celelalte se scot spre „pomenirea şi iertarea păcatelor credincioşilor vii şi morţi”. Aşezarea tuturor miridelor pe Sfântul Disc, în jurul Sfântului Agneţ, are un sens mistic şi eclesiologic în acelaşi timp. Astfel, ceea ce se află acum pe Sfântul Disc este imaginea Bisericii, din toate timpurile şi locurile, atât cea luptătoare, cât şi cea biruitoare, adunată în jurul Întemeietorului şi Domnului ei, Mântuitorul Iisus Hristos, ca o împlinire a cererii din rugăciunea arhierească, în care Hristos Dumnezeu cere Tatălui ca unde se găseşte El, acolo să fie şi cei ce cred în El (Ioan 17, 24). În acest sens, Sfântul Simeon al Tesalonicului spune: „Am înţeles cum prin această dumnezeiască închipuire şi istorisire a Sfintei Proscomidii, vedem pe Însuşi Iisus şi întreagă Biserica Lui. Îl vedem în mijloc pe Hristos Însuşi, Lumina cea adevărată şi viaţa cea veşnică. El este în mijloc prin Agneţ, iar Maica Lui de-a dreapta prin miridă, sfinţii şi îngerii de-a stânga, iar dedesubt întreaga adunare a credincioşilor Lui dreptmăritori”. În acelaşi timp, imaginea Sfântului Disc reprezintă, în sens eshatologic, şi tronul Mântuitorului ca Împărat în mijlocul Bisericii Sale, precum şi scaunul Său la Judecata de Apoi.

Cunoscând toate acestea, vom înţelege şi vom trăi mai intens Taina Dumnezeieştii Liturghii şi nu vom mai încuraja astfel de practici străine de duhul Sfintei noastre Ortodoxii.

(Arhim. Mihail Daniliuc, Ziarul Lumina)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Să descurajăm cutume necunoscute de rânduiala ortodoxă.
 Vizualizări articol: 1191 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 3 voturi
Să descurajăm cutume necunoscute de rânduiala ortodoxă5.053

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei