Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Astăzi, 26 septembrie, în Biserica noastră este sărbătorit Sfântul Voievod Neagoe Basarab, om de cultură isihastă şi voievod al păcii. Sfântul voievod este cinstit cu mare evlavie în bisericile care îl au ocrotitor şi, în mod special, în cele ctitorite de el. La principala sa ctitorie, Mănăstirea Curtea de Argeş, se săvârşeşte astăzi Sfânta Liturghie arhierească.
Moştenirea domnitorului de la Mănăstirea Snagov şi din Târgovişte
Astăzi îşi serbează hramul şi Mănăstirea Snagov de lângă Bucureşti, ctitoria Sfântului Voievod Neagoe Basarab al Ţării Româneşti. Aşezământul monahal de pe insula lacului Snagov a fost restaurat în ultimii ani şi readus la frumuseţea originală. Biserica mare a mănăstirii, care are hramurile „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului“ şi „Sfântul Voievod Neagoe Basarab“, a fost resfinţită de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu mai mulţi ierarhi ai Sfântului Sinod. Mănăstirea a cunoscut în istorie perioade de uitare şi decădere, dar şi de renaştere prin grija oamenilor iubitori de sfinţenie şi de frumuseţe. Prezenţa mănăstirii este consemnată în timpul domnitorilor Mircea cel Bătrân (1386-1418) şi Vlad Ţepeş (1431-1476) fără să se precizeze anul de întemeiere, fapt care o plasează printre cele mai vechi aşezăminte monahale din ţara noastră. Lăcaşul de cult este o comoară a stilului arhitectural bisericesc românesc medieval. Accesul la mănăstirea de pe lacul Snagov s-a făcut timp de sute de ani pe un pod de lemn care a fost distrus în anul 1821. De atunci, timp de aproape două veacuri, mănăstirea a fost izolată, singura cale de acces fiind cu barca. În 2010, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost construit un nou pod de acces la mănăstire.
O altă ctitorie domnească a Sfântului Neagoe Basarab este Catedrala arhiepiscopală din Târgovişte. Lăcaşul de rugăciune a fost început de domnitorul Radu cel Mare (1495-1505), dar construirea lui a fost continuată şi încheiată de Neagoe Basarab. Sfinţirea catedralei avut loc pe 17 mai 1520. Împreună cu soţia sa, Doamna Despina, Neagoe Basarab a ridicat şi Biserica Schitului Ostrov din Călimăneşti, judeţul Vâlcea.
Un ilustru voievod al Evului Mediu românesc
Sfântul Neagoe Basarab a fost unul dintre iluştrii voievozi pe care i-a avut Evul Mediu românesc. Descendent din familia Craioveştilor, Sfântul Neagoe Basarab a fost domnitor al Ţării Româneşti timp de 9 ani, între 1512 şi 1521. Trăsăturile dominante ale politicii Sfântului Neagoe Basarab au fost nu numai lupta pentru întărirea puterii centrale, organizarea militară, diplomaţie şi dezvoltarea economică a ţării, ci mai ales iniţierea şi sprijinirea vieţii culturale. În acest sens, a continuat activitatea tipografică, începută de către Radu cel Mare, a dat la tipar „prima creaţie de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic şi enciclopedic“:„Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie“. De asemenea, ne-a lăsat moştenire biserici şi mănăstiri, între care cea mai strălucită este Mănăstirea Curtea de Argeş. Ucenic al Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, a adus în ţară sfintele sale moaşte de la mănăstirea athonită Dionisiu. Tot în timpul domniei sale, la 16 august 1517, a doua zi după târnosirea ctitoriei lui Neagoe Basarab la Curtea de Argeş, a avut loc prima canonizare de pe teritoriul ţării noastre, a Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, întrucât, nota biograful său, stareţul Gavriil, protosul Sfântului Munte Athos, „sfântul face zi de zi minuni“. Sfântul Voievod Neagoe Basarab a plecat la Domnul la 15 septembrie 1521, fiind înmormântat în ctitoria sa din Curtea de Argeş.
(Ziarul Lumina)
