Maica Domnului – Prodromiţa (II)

Dintre multele minuni săvârşite prin ajutorul Sfintei Icoane Prodromiţa, a cărei cinstire o sărbătorim în această zi de 12 iulie, enumerăm următoarele:

Un om avea albeaţă pe amândoi ochii şi aducându-l s-a închinat înaintea Sfintei Icoane, fiind stropit şi spălându-i-se ochii cu agheasmă, i-au dat de a şi băut, luând şi acasă ca să bea şi să se mai spele, spunându-i să aibă credinţă în Maica Domnului. Peste trei zile a venit ca să mulţumească Maicii lui Dumnezeu, arătându-şi ochii sănătoşi.

Un alt om avea lepră peste tot trupul şi închinându-se cu credinţă, bând şi stropindu-se cu agheasmă, a căzut lepra de pe trupul său ca nişte solzi şi s-a curăţit.

Un boier a venit şi a spus că fiul său zace în pat ca şi mort. Deci, rugându-se Maicii Domnului înaintea Icoanei cu credinţă, cu lacrimi şi cu evlavie, a luat agheasmă şi, stropind copilul, dându-i şi în gură puţină ca să bea, îndată s-a deşteptat şi s-a sculat cu totul sănătos. Apoi, de bucurie, l-a adus tatăl său de s-a închinat înaintea Sfintei Icoane şi a mulţumit Maicii lui Dumnezeu cu lacrimi şi cu daruri.

Ducând icoana în Sfântul Munte, părinţii au trecut prin oraşul Galaţi şi au pus-o în Biserica Sfinţilor Împăraţi. La această biserică, un zugrav lucra şi, văzând el îmbulzeala poporului care se închina şi admira Sfânta Icoană, a început a-i ocărî pe oameni, zicând că nu este posibil ca o icoană să se picteze singură. Şi iată că, deodată, Maica lui Dumnezeu prin schimbarea feţei sale atât l-a îngrozit, încât s-a înfricoşat cu totul, şi apoi el singur s-a făcut propovăduitor poporului, zicându-le să creadă că într-adevăr Sfânta Icoană cu minune dumnezeiască este zugrăvită, că face semne mai presus de fire şi este făcătoare de minuni.

O evreică văduvă, fiind salvată de la moarte prin rugăciune către Maica Domnului Prodromiţa, s-a botezat cu toată casa ei crezând în Domnul nostru Iisus Hristos şi în Sfânta Sa Maică.

Ajungând la schitul Prodromu, minunile nu au încetat. Se afla pe atunci în mănăstire un monah topit de boală, cu numele Inochentie, care de trei săptămâni nu mâncase deloc şi nu mai putea vorbi nicidecum. Dar cum a intrat Sfânta Icoană în mănăstire, s-a trezit ca dintr-un somn şi a cerut să fie dus în biserică şi, închinându-se, a grăit către Sfânta Icoană: „Maica lui Dumnezeu, de-mi este de folos să mai trăiesc, însănătoşeşte-mă, căci cred că poţi, iar de nu, fie voia ta; cum voieşti, Stăpâna mea, şi cum cunoşti, aşa fă cu mine!”. Acestea zicându-le, s-a întors la chilia sa, vesel, a cerut cămaşă curată, apoi a cerut să se îmbrace în toată rânduiala monahicească, că era schimnic, şi să se împărtăşească cu preacuratele Taine. După aceea, trecând ca un ceas de când se închinase înaintea Sfintei Icoane, şi-a dat duhul şi s-a dus să stea înaintea înfricoşătorului Judecător, având drept protectoare pe însăşi Mama lui Hristos Dumnezeu.

Pe un meşter dintre cei ce lucrau în mănăstire l-a apucat un duh necurat, care foarte rău îl chinuia şi aducându-l fraţii dinaintea Sfintei Icoane, citindu-i Acatistul şi Paraclisul, grabnic s-a izbăvit omul de acea bântuială diavolească.

Într-un an, la 10 iulie, călugării mănăstirii rânduiţi a pescui pentru a întâmpina pelerinii ce vin în ziua de 12 iulie la serbarea Sfintei Icoane a Maicii Domnului, s-au coborât la mare ca să pună mrejele în mare pentru pescuit. În timpul verii nimeni dintre pescari nu pune mreje în mare, fiindcă apa este caldă şi peştele umblă prin apă pe deasupra, iar mrejele se depun pe fundul mării. Însă călugării, fiind trei la număr, au zis: „Noi să cercăm şi să punem mrejele, şi Maica Domnului puternică este a-şi procura peşte la sărbătoarea Icoanei Sfinţiei sale”. Iar unul dintre aceşti trei monahi, având gânduri de îndoială, a îndrăznit a zice în sinea sa: „Dacă icoana aceasta a Maicii Domnului s-a zugrăvit cu minune, după cum spun Părinţii, apoi să facă să se prindă peşte la sărbătoarea ei, în timpul acesta de vară”. Şi aşa au pus în mare cinci mreje şi le-au lăsat nu trei ceasuri, după obicei, ci cinci, ca să pescuiască bine. Apoi au început să le scoată şi nu găseau decât patru sau cinci peştişori mici. Ajungând la ultima mreajă, fiind mâhniţi că n-au prins nimic, au văzut minunea Maicii Domnului şi dintr-un capăt de mreajă au scos peste 30 de kilograme de peşte! Şi văzând aceasta, s-au bucurat şi au slăvit pe Maica Domnului, cerându-şi iertare de îndoiala şi încercarea lor.

Despre acestea şi multe alte minuni aminteşte şi Imnul Acatist închinat Maicii Domnului Prodromiţa, minuni care ne stau mărturie despre puterea Născătoarei de Dumnezeu care lucrează prin Sfintele Sale Icoane:

,,Bucură-te, că apa cea vie şi fără de moarte o ai revărsat;

Bucură-te, că boierul pentru fiul său care zăcea ţi s-a rugat;

Bucură-te, că bolnavul luând agheasmă s-a vindecat;

Bucură-te, că fiul împreună cu tatăl său ţi s-au închinat;

Bucură-te, că pe lepros l-ai tămăduit când agheasmă a băut;

Bucură-te, că îndată lepra de pe el ca nişte solzi a căzut;

Bucură-te, că omul care avea albeaţă pe ochi vedere a dobândit;

Bucură-te, că şirul tămăduirilor tale nici până astăzi nu s-a oprit;

Bucură-te, că pe cei părăsiţi de doctori din paturi îi ridici;

Bucură-te, că neputinţele noastre cu prisos de har le vindeci;

Bucură-te, luminarea preoţilor şi cinstea ierarhilor;

Bucură-te, că îi înţelepţeşti pe urmaşii apostolilor;

Bucură-te, slăvită Prodromiţă a Schitului Prodromu!"

La Biserica Sfânta Cruce din cartierul Obcini - Suceava, Acatistul Icoanei Maicii Domnului Prodromiţa se citeşte în fiecare zi de vineri începând de la ora 17, după care urmează rânduiala Tainei Sfântului Maslu şi dezlegări.

Rugăm pe Bunul Dumnezeu să primească toate rugăciunile închinate cu evlavie către Fecioara Maria şi Sfintele Sale Icoane făcătoare de minuni spre întărirea în credinţă, în răbdare şi stăruinţă în aşteptarea răspunsurilor celor bune.

O copie a Sfintei Icoane Prodromiţa se află în Biserica ”Sfânta Cruce” din cartierul Obcini

De-a lungul vremii au fost făcute câteva copii, dintre care unele au rămas în Sfântul Munte, iar altele au fost trimise în România, toate fiind făcătoare de minuni.

Din mila lui Dumnezeu, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, şi prin purtarea de grija a părintelui Vasile Baltag, o copie a Sfintei Icoane Prodromiţa se află şi în municipiul Suceava, la Biserica ”Sfânta Cruce” din cartierul Obcini. Ea a fost pictată la dorinţa unor credincioşi evlavioşi chiar în Sfântul Munte, la Schitul românesc Prodromu, fiind sfinţită în ziua hramului Bisericii Sfânta Cruce de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, în Duminica Sfintei Cruci, a treia duminică din Postul Mare, în data de 3 aprilie 2016. Biserica Sfânta Cruce are ca al doilea hram Acoperământul Maicii Domnului şi Sfânta Fecioară a rânduit prezenţa ei prin această Sfântă Icoană.

Monahul de la Rohia, Nicolae Steinhardt, spunea în volumul ”Dăruind vei dobândi” că Maica Domnului şi Sfânta Cruce sunt ”cele două evlavii pe care creştinii nu se cuvine să le părăsească”, cuvinte care se transpun în fapte la biserica Sfânta Cruce din Suceava. Pentru a trăi această duhovnicească întâlnire, vă invităm cu dragoste să participăm împreună la Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, închinându-ne cu evlavie înaintea icoanei Maicii Domnului Prodromiţa în ziua de 12 iulie 2017, în Biserica „Sfânta Cruce” din cartierul sucevean Obcini. În această zi ne vom aduce aminte de zugrăvirea minunată a sfintei icoane întâmplată în târgul Iaşilor în 1863. Bunul Dumnezeu, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Sale şi cu puterea Cinstitei şi de viaţă-făcătoarei Cruci, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe toţi! Amin!

(Pr. Cristian Ştiubianu, Parohia Ciprian Porumbescu)