Paralelism în jertfe

Pe 9 martie, în fiecare an, sărbătorim pe cei 40 de mucenici din Cetatea Sevastiei, schingiuiţi şi omorâţi pentru credinţa lor în Hristos, paralel rememorăm şi martirajul nostru naţional, al deţinuţilor politici, adevăraţi martiri ai neamului, care prin iubire de NEAM şi ŢARĂ şi-au jertfit tinereţea, uneori chiar copilăria, cariera, libertatea, familia şi în majoritatea lor chiar şi viaţa.

În rândurile acestor martiri au fost minori, tineri inocenţi, studenţi, elevi, intelectuali de marcă, militari cu grade înalte, foşti miniştri, şefi de partide, gospodari de seamă ai satelor, bărbaţi viteji şi curajoşi care au luptat în munţi - ce au fost lichidaţi după o rezistenţă plină de eroism - cu speranţa că vor elibera ŢARA de tăvălugul bolşevic, criminal, ce a instituit în România un regim de teroare, lichidându-i pe cei mai bravi fii de înaltă factură civică, morală, spirituală şi patriotică a neamului nostru.

Cei care am supravieţuit după evenimentele din 1989 am avut parte de o atitudine de dispreţ şi ignoranţă, ajungând paria societăţii, cu toate că în bună măsură am contribuit la îmbuibarea celor de azi care acordă torţionarilor noştri şi celor ce ne-au anchetat şi judecat pensii nesimţite, decoraţii şi diverse facilităţi.

Din cei 28 de foşti deţinuţi politici şi luptători anticomunişti, câţi am fost după evenimentele din 1989 în judeţul Suceava, am rămas doar 5, care, în curând, ne vom alătura celor ce ne-au părăsit.

Nu cerem nimic, doar un minim de recunoştinţă, că ne-am făcut datoria prin jertfa noastră fizică şi morală faţă de GLIE şi NEAM.

În beciurile securităţii din întreaga ţară, în închisorile de la Piteşti, Gherla, Aiud, Ocnele Mari, Jilava, Mislea, în coloniile de muncă forţată cu regim de exterminare de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, din Deltă sau din Bălţile Dunării, toţi am fost supuşi la diabolice torturi, înfometare, frig, reeducare prin schingiuiri psihice neimaginabile, norme de muncă aberante, care duceau în final la lichidarea fizică, ceea ce era şi scopul urmărit, iar cadavrele erau aruncate în gropi comune, în cel mai fericit caz sub terase de cale ferată, în corpul digurilor din Balta Brăilei sau pur şi simplu erau  abandonate în stufărişul din Bălţile Dunării, pradă sălbăticiunilor şi peştilor.

Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici şi Luptători Anticomunişti mulţumeşte cu adâncă recunoştinţă pentru eforturile absolut voluntare pe care le face Biserica prin slujbaşii săi, părintele Vârlan şi părintele Airinei, mulţumim totodată enoriaşilor care printr-o participare numeroasă, cu o contribuţie substanţială, asigură un moment spiritual-religios deosebit.

Astfel nu lăsăm uitării jertfa acestui neam năpăstuit de veacuri în istoria sa multimilenară, care nu se sfârşeşte nici în zilele noastre prin vicisitudinile pe care le suportăm atât pe plan naţional, cât şi internaţional.

Acum, ne rugăm Celui de Sus pentru aceşti martiri ai neamului românesc, să-i aşeze în dreapta Sa şi să le dea odihnă veşnică, scăldaţi în lumina Dumnezeiască.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!