Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Facultatea de Filozofie şi Teologie din Cernăuţi a fost locaţia aleasă, pe 10 februarie, de preotul Gabriel Herea şi de Muzeul Bucovinei pentru prima lansare a volumului „Mesajul eshatologic al spaţiului liturgic creştin. Arhitectură şi icoană în Moldova secolelor XV-XVI”. Cartea este teza de doctorat a preotului Gabriel Herea, paroh la biserica-monument UNESCO din Pătrăuţi, şi a fost tipărită la editura K.A. Romstorfer a Muzeului Bucovinei.
Organizarea evenimentului a beneficiat de sprijinul consistent al Excelenţei Sale consulul general al României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, care a însoţit delegaţia din Suceava pe tot parcursul vizitei în fosta capitală a Bucovinei. Prezentarea cărţii a fost făcută de istoricul de artă prof. univ. dr. Tereza Sinigalia şi de directorul Muzeului Bucovinei din Suceava, Emil Ursu, dar cel care a captat cu adevărat atenţia preoţilor-profesori şi studenţilor ucraineni prezenţi la lansare a fost autorul, preotul sucevean Gabriel Herea.
Publicul, extrem de politicos, dar relativ rece, având în vedere situaţia politică nu tocmai comodă din Ucraina, a devenit brusc atent şi interesat din momentul în care preotul Herea a început să vorbească liber despre globalizare ca fiind specifică creştinismului şi despre liturghie ca „poartă stelară între dimensiuni”.
„Esenţială pentru un creştin este legătura sa cu Hristos, şi asta este superior naţiei din care face parte. Creştinismul aşa şi-a construit cultura şi am trăit în timpul studierii tezei mele drama graniţelor nenaturale care au apărut în secolul XX. Mi-am dat seama că nu pot înţelege arta din evul mediu din Moldova fără să văd şi să înţeleg arta din Polonia sau din Ucraina. Mi-am dat seama că nu poţi înţelege arta creştină luând-o pe bucăţele”, a declarat preotul.
Liturghia este pentru creştini locul întâlnirii cu îngerii
Teologul a explicat că prima raţiune a alegerii oraşului Cernăuţi pentru lansarea cărţii a fost aceea că a dorit să deschidă cât mai multe drumuri de cercetare în iconografie, iar cea de-a doua, datorită importanţei pe care o are universitatea de aici pentru teologii români. „Această facultate este pentru noi, cei de la sud de Siret, vârful facultăţilor de teologie din istoria României. A produs cei mai mari teologi pe care i-am avut în secolul XX. Dumitru Stăniloaie aici a învăţat scrierile Sfinţilor Părinţi şi limba greacă, pe care a folosit-o toată viaţa. Ne bucurăm că tradiţia teologică este continuată şi ne vom bucura şi mai tare când contactele vor fi mult mai dese”, a spus preotul.
Preotul Herea şi-a expus viziunea despre spaţiul sacru, spaţiul liturgic, pe care l-a definit ca „o icoană cu semnificaţii teologice şi spirituale care devin reale, care se activează în timpul Sfintei Liturghii”. „E o poartă a cerului, o poartă stelară între dimensiuni pentru că timpul real dispare, se realizează comuniunea cu îngerii şi noi nu mai suntem pe pământ, ci în cer. Eshatologic nu înseamnă numai ce se va întâmpla la sfârşitul lumii, ci şi viaţa îngerilor de astăzi. Strămoşii noştri, care sunt în ceruri, şi îngerii vieţuiesc în paralel cu noi, dar în planul eshatologic. Iar atunci când săvârşim Sfânta Liturghie ne întâlnim cu ei în interiorul spaţiului liturgic”, a spus preotul Herea. Acesta i-a invitat pe preoţii-profesori şi studenţii teologi prezenţi să i se alăture în cercetare şi le-a promis tot sprijinul său.
Decanul facultăţii, prof. univ. Vasile Baluh, i-a mulţumit preotului român atât pentru alegerea universităţii pentru lansare, cât şi pentru donaţia de cărţi de factură religioasă făcută pentru colegii preoţi şi pentru bibliotecă şi a precizat că „victoria unui cercetător” înseamnă nu numai aprecierea comunităţii ştiinţifice din ţara sa, ci şi a comunităţii internaţionale. Profesorul ucrainean a mai menţionat că facultatea pe care o conduce se află „în primele rânduri ale ştiinţei teologice din Ucraina”, iar iconografia este studiată intens. Evenimentul de luni ar putea fi baza unei colaborări mai strânse între teologii dintre cele două ţări.
