Calendarul slujbelor divine din Săptămâna Mare

Perioada dintre sărbătoarea Floriilor şi duminica Învierii este cunoscută sub numele de Săptămâna Mare sau a Patimilor. Caracteristica esenţială a acesteia o reprezintă slujbele divine deosebite ce se săvârşesc în această perioadă şi care îi dau caracterul de unicitate. Este vorba, în primul rând, de minunatele slujbe ale Deniilor. Cuvântul “denie” provine din cel slav “vdenia” şi, pe scurt, defineşte slujba religioasă săvârşită seara sau în prima parte a nopţii, în săptămâna dinaintea Paştelui, dar separat de vecernie, slujba obişnuită de seară. Deniile din Săptămâna Patimilor au o rânduială deosebită, ele cuprinzând unele rugăciuni, cântări şi ceremonii care nu se săvârşesc decât o singură dată pe an.

Marţi

În ziua de marţi sunt pomenite două pilde deosebite: cea a celor zece fecioare şi cea a talanţilor, banilor. Prima asemuieşte intrarea în viaţa veşnică cu o nuntă. Hristos este Mirele care ne cheamă pe toţi la ospăţul Său de nuntă, dar pentru a intra împreună cu Mirele, trebuie îndeplinite condiţiile arătate în pilda celor zece fecioare: priveghere, feciorie şi untdelemn în candele. Sfinţii Părinţi înţeleg prin untdelemnul din candelele fecioarelor evlavia însoţită de milostenie. Biserica ne îndeamnă să fim mai atenţi la ostenelile trupeşti: post, nevoinţă, metanii, care bine făcute duc la subţierea trupului, la curăţare, la feciorie, fecioria fiind o sinteză a virtuţilor trupeşti, exterioare. Milostenia însă, ca dragoste de Dumnezeu şi de aproapele, oglindeşte mai ales faţa lăuntrică, interioară, a virtuţii, scopul ei. Adevărata virtute trebuie să le unească pe amândouă: ostenelile trupeşti cu virtuţile sufleteşti. Cântecul bisericesc al zilei ne spune acestea: “La ceasul sfârşitului, suflete, gândind şi de tăierea smochinului temându-te, talantul cel dat ţie, cu iubire de osteneală lucrează-l, ticăloase, priveghind şi grăind: Să nu rămânem afară din cămara lui Hristos”.

Miercuri

Miercurea este ziua în care se pomeneşte femeia cea păcătoasă care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul acesta s-a întâmplat cu puţin înainte de mântuitoarea patimă a Crucificării urmată de sfânta Înviere. Evanghelia lui Matei (26, 6-16) ne vorbeşte despre femeia păcătoasă care, la cina din casa lui Simon Leprosul, a turnat pe capul lui Iisus acel mir de mare preţ, cât pentru 300 de dinari de atunci, o zi de lucru fiind răsplătită cu un dinar. Pomenirea ei s-a pus în acea zi pentru ca, după cuvântul Mântuitorului, să se predice pretutindeni şi tuturor fapta ei. În imnul zilei se spune: “Femeia care era mai înainte desfrânată degrabă s-a arătat înţeleaptă, urând lucrurile păcatului celui ruşinos şi plăcerile trupului; aducându-şi aminte de ruşinea cea mare şi de osânda pedepsei, pe care o vor răbda desfrânatele şi risipitorii, dintre care cel dintâi fiind eu, mă îngrozesc, dar petrec în obiceiul cel rău, eu, nebunul. Iar femeia cea desfrânată, temându-se şi sârguin-du-se, a venit degrabă grăind către Izbăvitorul: Iubitorule de oameni, Îndură- te, Izbăveşte-mă de întinăciunea faptelor mele”.

Joi

În Sfânta şi Marea Joi sunt prăznuite patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor ucenicilor de către Domnul însuşi, Cina cea de Taină, rugăciunea cea mai presus de fire pe care Iisus le-a arătat-o ucenicilor în Grădina Ghetsimani şi vânzarea Domnului de către Iuda pentru 30 de arginţi. În această zi, Iisus Hristos a sărbătorit împreună cu ucenicii săi Paştele vechi iudaic, iar apoi a instituit Paştele cel nou, adică identificarea pâinii şi vinului cu Trupul şi Sângele Său. La Denia din această seară se cântă astfel: “Când măriţii ucenici la spălarea Cinei s-au luminat, atunci Iuda cel rău credincios, cu iubire de argint bolnăvindu- se, s-a întunecat şi judecătorilor celor fără de lege pe Tine, Judecătorul cel drept, Te-a dat. Vezi, iubitorule de avuţii, pe cel ce pentru această spânzurare şi-a agonisit; fugi de sufletul nesăţios, cel ce a îndrăznit unele ca acestea asupra Invăţătorului. Cela ce eşti spre toţi bun, Doamne, mărire Ţie”.

·        Azi se împărtăşesc cei care au postit şi s-au spovedit

·        Bolnavii şi fetele şi cei aflaţi în necaz înnoadă mătănii sau sforicele ce se poartă apoi ca talismane aducătoare de noroc

·        Nu se fac treburi casnice, cu excepţia vopsitului ouălor în roşu.

Vineri

Vineri, numită şi Vinerea Neagră, se face pomenirea chinurilor şi batjocurii pătimite de Iisus Hristos. E ziua de doliu pentru creştini, cea a răstignirii Domnului. La Denia de joi seara, socotită ca fiind pentru ziua de vineri, se citesc cele douăsprezece Evanghelii (doar o dată pe an se citesc toate într-o singură slujbă), adică tot atâtea fragmente luate din cele patru evanghelii canonice, cât numărul Apostolilor. Tot acum se scoate Sfânta Cruce din altar şi este aşezată în mijlocul bisericii pentru închinare. Astăzi se posteşte total, încât nici chiar Sfânta Liturghie nu se săvârşeşte: “În Sfânta şi Marea zi de Vineri, să nu se facă nici o Liturghie şi nici masă să nu se pună, nici să nu se mănânce în această zi a răstignirii. Iar de este cineva prea neputincios sau prea bătrân şi nu va putea să petreacă postind, să i se dea numai pâine şi apă, după apusul soarelui”. Cântecul zilei ne îndeamnă: “Pe Cel ce s-a răstignit pentru noi, veniţi toţi să-L lăudăm, că pe Acesta L-a văzut Maria pe lemn şi a zis: Deşi rabzi răstignire, Tu eşti Fiul şi Dumnezeul meu”.

·        Azi nu se frământă, nici nu se coace pâinea

·        Dacă plouă, se spune că anul va fi mănos, iar de nu, că va fi neroditor.

Sâmbătă

În această zi, prăznuim îngroparea trupească a Mântuitorului şi pogorârea Lui la iad, pentru izbăvirea de păcate a omenirii şi trecerea la viaţa veşnică. Prăznuirea Sâmbetei celei Mari şi Sfinte începe cu Denia Prohodului Domnului de Vineri seara. Aceasta este de fapt slujba înmormântării Domnului nostru Iisus Hristos, având un caracter funebru. Prin ea e simbolizată ducerea la groapă şi odihna Domnului în mormânt. De aceea, şi ziua de astăzi trebuie să fie mai ales una de odihnă şi cugetare la marea bucurie a Învierii de a doua zi. Este pomenit şi Iosif din Arimateea, care coborând de pe cruce Sfântul Trup al Domnului l-a îngropat în mormânt nou, punând o piatră mare la intrarea lui. Sâmbătă dimineaţa se săvârşeşte şi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, care ne îndeamnă la meditaţie, la tăcere şi rugăciune până când Mântuitorul Hristos va Învia biruitor, zdrobind puterea morţii şi a iadului.

·        Azi se coc pasca şi cozonacii, care vor fi duşi la slujba de Înviere pentru a fi sfinţiţi

·        Se sacrifică mieii, se prepară drobul, friptura şi borşul

(www.libertatea.ro)