Capitala este singurul oraş din lume cu 18 lăcaşe de cult cu hramul Cuvioasa Parascheva

Capitala este singurul oraş din lume unde sunt 18 lăcaşe de cult - 17 biserici şi o mănăstire - cu hramul Cuvioasa Parascheva, iar în Voluntari va fi ridicat cel mai mare lăcaş de cult închinat acestei sfinte "îndreptătoarea judecătorilor nedrepţi", a spus PF Daniel la slujba oficiată miercuri.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Românea a săvârşit, miercuri, Sfânta Liturghie în Biserica "Cuvioasa Parascheva" sau "Vinerea Nouă" din cartierul Titulescu, explicând că a ales să rămână în Capitală unde sunt cele mai multe biserici care poartă hramul sfintei decât în orice alt loc din lume.
"Întrucât cele 17 biserici parohiale şi o mănăstire din Bucureşti care au ca ocrotitoare pe Sfânta Cuvioasă Parascheva ne cer să fim prezent în Capitală de sărbătoarea Sfintei Parascheva, după ce, pe când eram Mitropolit la Iaşi, timp de 18 ani la rând am fost prezent la acest hram al Catedralei mitropolitane din Iaşi. Aproape 500 de biserici din România au hramul Cuvioasa Parascheva. În curând, în Voluntari va fi construită cea mai mare biserică dedicată Sfintei, îndreptătoare a judecătorilor nedrepţi, ajutătoarea celor sărmani, bolnavi, fără ajutor. Deşi a plecat la Domnul foarte tânără, Cuvioasa Parascheva a fost o sfântă. De aici putem înţelege că nu vârsta aduce sfinţenia", a spus PF Daniel în cuvântul de învăţătură rostit după Sfânta Liturghie, în faţa a sute de credincioşi.
Tot atunci, Întâistătătorul BOR a explicat semnificaţia Sfintei Liturghii citită în această zi şi care îndemnă la pocăinţă. "Pocăinţa este al doilea Botez. Din păcate, ne-am obişnuit cu păcatul şi ni se pare firesc. Nu este firesc. Evanghelia de azi este evanghelia pocăinţei, a dorinţei de schimbare", a mai spus Patriarhul, adresându-se clor câteva sute de credincioşi care au umplut la refuz biserica din Bulevardul Titulescu.
Întâistătătorul BOR a trimis un mesaj pelerinilor la Iaşi, pentru ziua de 14 octombrie şi pentru oamenii care timp de câteva zile au îndurat frigul numai să ajungă la moaştele sfintei.
"Pelerinajul este un eveniment spiritual pentru toţi cei ce participă la el cu credinţă şi evlavie, cu dragoste de Dumnezeu şi de Sfinţii Lui. În acest înţeles pelerinajul poate fi un moment sau un prilej de înnoire şi de îmbogăţire sufletească pentru toţi pelerinii sau închinătorii", a spus PF Daniel în mesajul adresat pelerinilor la Iaşi.
Într-un loc de pelerinaj se găsesc nu numai ceea ce oferă locul, respectiv sfânta biserică, sfintele moaşte şi sfintele slujbe, ci şi ceea ce aduc cu ei pelerinii, fiecare în parte şi toţi laolaltă, adică evlavia lor, pacea lor, răbdarea lor, cuminţenia lor, bunătatea lor, deci felul lor de a fi şi de a se întâlni cu Dumnezeu şi cu oamenii în Biserica lui Hristos şi a Sfinţilor Lui, a adăugat Întâistătătorul BOR.
Hramul şi pelerinajul de hram pot fi un eveniment de întărire a credinţei, împrospătare a evlaviei, împlinire a rugăciunilor şi cunoaştere a altor credincioşi decât cei pe care îi întâlnim zilnic în parohie, în mănăstire sau în localitatea de unde venim fiecare dintre noi.
Pelerinajul este în acelaşi timp călătorie fizică şi spirituală. Călătoria fizică este o deplasare, uneori obositoare şi costisitoare, dintr-o localitate în alta, adică de acasă la locul de cinstire a sărbătorii şi a sfinţilor. "Iar călătoria spirituală din pelerinaj este o mutare interioară de la o stare spirituală a sufletului la o altă stare spirituală a lui. Dacă această mutare sau călătorie spirituală este un urcuş duhovnicesc sau o creştere duhovnicească, atunci pelerinajul schimbă oboseala fizică în odihnă spirituală, în pace şi bucurie sufletească. Astfel, pelerinajul preface o cheltuială materială într-un câştig spiritual şi o iniţiativă particulară într-o bucurie comunitară", a mai spus Patriarhul.
În acest înţeles, depinde mult de pelerini şi de cei ce îi primesc dacă oboseala şi cheltuiala lor devine sărbătoare de suflet şi îmbogăţire spirituală, a încheiat PF Daniel mesajul de Sf Parascheva.