Sfântul Vasile cel Mare este unul dintre primii patriarhi ai Constantinopolului, cel care a avut un rol esenţial în delimitarea ritului răsăritean, al ortodoxiei, de cel apusean. În prima zi a anului nou, ziua Sfântului Vasile, se cântă colinde specifice şi se împart daruri, mai mult simbolice.

În unele zone, de Sfântul Vasile copiii şi tinerii pleacă cu Pluguşorul. Acest obicei reprezintă un rit precreştin de fertilizare, de invocare a spiritelor bune în casă şi în gospodăria celui "urât".

În ziua de Sfântul Vasile, cerul este deschis şi se consideră că rugăciunile sunt mai eficiente, dar şi că magia are mai mulţi sorţi de izbândă. Din aceste motive, în această zi li se prezice fetelor viitorul. Pentru aceasta, în vechime se foloseau mai multe tehnici de ghicit, cele mai cunoscute fiind cea cu ajutorul cărţilor şi cea cu oglindă.

De asemenea, pentru ca fata să-şi viseze ursitul, ea trebuia să-şi pună sub limbă, înainte de a se culca, puţin busuioc. La sate se coace şi acum pâine pentru toată familia, şi se "citesc" evenimentele din anul abia început (prin felul în care se rupea pâinea, prin studierea norilor sau a felului în care bate vântul) şi se încearcă deducerea sorţii rudelor şi prietenilor. În unele zone, copiii merg cu sorcova (care simbolizează sceptrul lui Hermes); atingerea acesteia, însoţită de o urare, este considerată ca fiind aducătoare de noroc.

 

Sorcova

"Sorcova, vesela, Să trăiţi, să-mbătrâniţi, Peste vară, primăvară, Ca un păr, ca un măr, Ca un fir de trandafir, Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oţelul. La anul şi la mulţi ani!" Acest obicei îl găsim la toate popoarele din cele mai vechi timpuri. În loc de băţul împodobit cu flori de foiţa colorată, cum este la noi, la romani, se mergea pe la case cu ramuri de măslin sau de laur, pentru a se face urări de Anul Nou.

Înainte, sorcova se făcea din mlădiţe de copaci (de obicei meri sau trandafiri), care se puneau în noaptea de Sf. Andrei în apă, iar de Anul Nou, dacă înfloreau, aduceau mult noroc. Astăzi se pune, în loc de crenguţe, grâu în ghivece sau în farfurii care, după ce creşte verde şi frumos, se dăruieşte de Anul Nou celor dragi, făcându-li-se urări sau se păstrează în casă ca semn al viitorului belşug.

Cuvântul "sorcova" este de origine slava (sorok - 40, numărul corespunzând exact cu cele 40 de lovituri ce se dau cu sorcova asupra celui căruia i se urează, în timpul recitării colindului).

(www.copilul.ro)

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Prima zi a Anului Nou este patronată de Sfântul Vasile.

Comentarii