De la căderea omului în păcat, fundamentul mântuirii a fost întotdeauna moartea lui Hristos. Nici o persoană, indiferent dacă a trăit înainte de momentul crucificării lui Iisus sau după acesta, nu ar putea fi mântuit dacă nu ar fi existat acest moment crucial în istoria lumii. Moartea lui Hristos a plătit pedeapsa pentru păcatele din trecut ale sfinţilor Vechiului Testament dar şi pentru păcatele sfinţilor Noului Testament.

Singura condiţie pentru mântuire a fost întotdeauna credinţa. Dumnezeu a fost întotdeauna ţinta credinţei oricărei persoane care şi-a dorit mântuirea. Psalmistul a scris în acest sens: "Ferice de toţi câţi se încred în El" (Psalmul 2:12). Geneza 15:6 ne spune că Avraam a crezut în Dumnezeu şi aceasta a fost suficientă pentru ca Dumnezeu să îl socotească pe Avraam neprihănit (a se vedea de asemenea Romani 4:3-8). Sistemul de sacrificii din Vechiul Testament nu a înlăturat păcatul, după cum ne învaţă foarte clar Evrei 9:1-10:4. Dimpotrivă, tot acest sistem arăta către ziua când Fiul lui Dumnezeu avea să lase să curgă sângele Său nevinovat pentru răscumpărarea rasei umane păcătoase.

Ceea ce s-a schimbat de-a lungul veacurilor a fost conţinutul credinţei. Cerinţa lui Dumnezeu cu privire la ceea ce oamenii trebuiau să creadă se bazează pe nivelul de revelaţie pe care Dumnezeu l-a dat oamenilor până la acea vreme. Aceasta se numeşte în termeni doctrinari revelaţie progresivă. Adam a crezut în promisiunea pe care Dumnezeu i-a făcut-o în Geneza 3:15 referitor la faptul că Sămânţa femeii îl va birui pe Satan. Adam a crezut în El, lucru demonstrat prin chiar numele dat Evei (v.20) iar Domnul i-a acceptat imediat după descoperirea păcatului lor acoperindu-le trupurile cu haine de blană (v.21). În acel moment, aceasta a fost tot ceea ce Adam ştia, însă el a crezut în iertarea oferită de Dumnezeu.

Avraam a crezut în promisiunile pe care i le-a făcut Dumnezeu şi în revelaţia pe care Dumnezeu i-a făcut-o în Geneza 12 şi 15. Înaintea lui Moise, nu existau texte scrise ale Scripturii, însă oamenii erau totuşi la fel de răspunzători înaintea lui Dumnezeu pentru ceea ce El le revela acestora. Pe parcursul Vechiului Testament, credincioşii erau consideraţi mântuiţi pentru că ei credeau că va veni o zi când Dumnezeu va rezolva într-un fel problema păcatelor lor. Astăzi privim înapoi şi iată credem că El deja a rezolvat şi problema păcatelor noastre la Calvar (Ioan 3:16; Evrei 9:28).

Dar în ceea ce îi priveşte pe credincioşii din timpul lui Hristos, înainte de crucificare şi înviere, în ce au crezut ei? Au înţeles ei întreaga lucrare a Domnului Iisus Hristos cu privire la moartea Sa pe cruce pentru păcatele lor? În partea finală a lucrării Sale pe pământ: "Iisus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrânilor, din partea preoţilor celor mai de seamă şi din partea cărturarilor; că are să fie omorât, şi că a treia zi are să învieze" (Matei 16:21). Care a fost reacţia ucenicilor Săi la acest mesaj? "Petru L-a luat deoparte, şi a început să-l mustre, zicând: „Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întâmple aşa ceva!” " (16:22). Atât Petru cât şi alţi ucenici ai lui Iisus nu au ştiut adevărul acesta din primul moment, însă ei au fost mântuiţi pentru că au crezut că Dumnezeu va rezolva problema păcatelor lor. Ei nu au ştiut exact cum va face Dumnezeu acest lucru, la fel ca şi Adam, Avraam, Moise sau David, însă ei au crezut în Dumnezeu.

Mântuirea noastră este bazată pe moartea lui Hristos

În zilele noastre, avem parte de mult mai multă revelaţie din partea lui Dumnezeu decât au avut oamenii dinainte de învierea lui Hristos. "După ce a vorbit în vechime părinţilor noştri prin prooroci, în multe rânduri şi în multe chipuri, Dumnezeu, la sfârşitul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care L-a pus moştenitor al tuturor lucrurilor, şi prin care a făcut şi veacurile" (Evrei 1:1-2). Mântuirea noastră este bazată pe moartea lui Hristos, însă credinţa noastră în aceasta a rămas condiţie pentru mântuire, iar această credinţă este îndreptată tot către Dumnezeu. Conţinutul credinţei noastre astăzi este faptul că Hristos a murit pentru păcatele noastre, că El a fost îngropat şi că a înviat a treia zi (1 Corinteni 15:3-4).

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Cum au fost mântuiţi oamenii care au trăit înainte ca Iisus să moară pentru păcatele lor?.

Comentarii