"

Dragă necunoscut,

Te-ai gândit tu oare, vreodată, de ce ne asemănăm cu toţii atât de mult, prin configuraţia exterioară, dar suntem atât de diferiţi prin complexitatea spirituală?

Suntem atât de diferiţi ... şi totuşi egali!

Oare eu sunt egal cu ceilalţi, sunt ca tine, sau ca el? Poate da, poate nu...! Cred că fiecare om are un model de urmat, dar nu întru-totul; nimeni n-ar vrea să fie oglinda sau amintirea unui om excepţional. Eu n-aş vrea! Din admiraţie, tindem către nu eventual ideal, dar căutând o egalitate cu acesta în contextul socio-uman, vom deveni, de fapt, o simplă copie, un fals. Tu ce părere ai? Ştii pe cineva care să-şi fi construit individualitatea sub aspectul altei personalităţi? Ce părere ai despre acel om?

Eu cred că ar trebui el însuşi să fie extraordinar, doar prin simplul fapt că există! Doar pentru că trăieşte alături de noi, este parte integrantă în societate alături de noi, chiar dacă încă nu este realizat profesional, chiar dacă are alte opinii decât ale noastre.

Cunosc un asemenea om, avid de egalitate şi cred că este un complexat social. Caută în zadar egalitatea, pe când ea există... , dar el nu o vede, nu o percepe, nu o raportează cum trebuie... şi cel mai grav mi se pare că nu-şi doreşte o egalitate şi cu cel inferior lui, ci doar cu cei superiori. Nu a simţit niciodată că e diferit pentru că nimeni nu mai este ca el... nimeni nu mai este ca el, care să-i ajute pe ceilalţi în aceeaşi măsură, nimeni nu poate fi un frate atât de bun sau un fiu atât de înţelegător.

Singurul lucru care ne face să fim egali şi ne uneşte, sunt diferenţele şi ele vorbesc, spun totul despre noi, ne reprezintă.

Trebuie să existe şi ucenici pentru a fi meşteri mulţi, avem nevoie de şcoli pentru ca elevii să devină profesori, nu vor exista nici discipoli fără de înţelept... Avem nevoie unii de alţii precum cerul îşi are stelele sale, precum marea îşi are apele sale.

O egalitate socială poate fi instituită doar raţional, prin efortul puterii politice şi al altor factori, dar una spirituală nu există şi nu va exista nicicând.

De ce să ne minţim pe noi înşine şi să afirmăm în văzul lumii că suntem egali, când, în realitate, cu toţii suntem diferiţi, unici, prin caracterul nostru irepetabil, acesta fiind faptul care ne face cu adevărat egali în societate şi în faţa lui Dumnezeu.

Cu drag, Mihai

elev Mihai-Vasile Cîrjă- FUNDAŢIA „SFINŢII MARTIRI BRÂNCOVENI”

(contact: fundatia_smb_sv@yahoo.com, site: www.fundatiasmbsv.ro)"

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Epistolă: diferenţele egalităţii.

Comentarii