Cezar STRATON

Motto. ”Dicționarul ne spune că<un sărut este un fel de salut făcut printr-o atingere a buzelor celor doi participanți, iar apoi despărțite brusc>. De aici rezultă destul de clar faptul că deși orice dicționar se pricepe la cuvinte, niciunul nu știe absolut nimic... despre sărut...” (Hugh Morris, ”Arta de a săruta”)

Familie.- Fetița către frățiorul ei: - Vrei să ne jucăm de-a mama și de-a tata? - Bine, dar să nu dai tare cu tigaia!

Somnifer.Aseară am luat un somnifer. Așa tare m-am concentrat să văd dacă-și face efectul, că n-am dormit toată noaptea!

Amăgire.”La sosirea în Birkenau, evreii din toate țările au auzit o muzică plăcută. O orchestră a cântat o simfonie. Muzicienii purtau cârpe cu dungi. Erau palizi, dar cântau frumos la instrumentele lor. Cei din orchestră erau renumiți în țările lor respective. Când muzicienii au ajuns la Auschwitz-Birkenau, au fost selectați pentru o sarcină specială. Muzica lor trebuia să-i inducă în eroare și să-i calmeze pe noii veniți. Pe măsură ce șirul lung de vagoane se rostogolea zi și noapte cu noi deportați, muzicienii cântau muzică clasică. Soldații SS și Kapos urlau, câinii lătrau, familiile s-au despărțit, copiii au plâns și bărbații vorbeau șoptit. Era ciudat să auzi muzică. Acei muzicieni au întâmpinat victimele pentru care muzica simfonică a fost ultima lor amintire liniștitoare. Le ofereau o ușurare înainte de a fi uciși.” (Elly Bercotis Gross)

Stil.”Scriitorii noștri își încarcă scrisul cu metafore, întorsături, adjective, imagini și alte zorzoane și li se pare că e frumos. Tot așa, în Orient, o femeie grasă este, numaidecât, frumoasă.” (Victor Eftimiu)

Plutărit.«Lemnele transportate pe Bistriţa se opreau în fabricile de cherestea de la Piatra Neamţ („Moldova”, „Bistriţa”, „Dorna”, „Pângăraţi” – în total 69.000 mc), Bacău (la Cosmeşti, la fabrica de hârtie Letea – total 32.819 mc). 173.604 mc se duc la Galaţi şi Brăila, afară de cei 204.894 mc ce se duc direct de la vămi la Galaţi ca marfă importată sau tranzit.» ( Mihail Anania - Descrierea Pădurii Tarcău şi Plutăria pe Bistriţa)

Cultură.Ministrul Apărării vine la Churchill și îi spune că armata are nevoie de mai multe fonduri, că altfel pierd războiul. Churchill i-a zis că n-are de unde. Atunci, ministrul Apărării zice: - Să luăm de la alte ministere, țara e în război, nu ne putem apăra dacă nu avem destui bani. - De la ce ministere? întreabă Churchill. - De la Ministerul Culturii, de exemplu! răspunde ministrul Apărării. - Și dacă luăm banii de la Cultură, atunci ce mai apăram? a răspuns Churchill, inhalând un fum luuung din trabucul lui, după care se întoarce și pleacă.

Botox.12 cămile au fost descalificate dintr-un concurs de frumusețe organizat în 2018 în Arabia Saudită, după ce s-a descoperit că proprietarii le făcuseră - în secret - injecții cu botox în buze, ca să le crească șansele de câștig. Se pare că  la fel ca la ”vedetele” noastre botoxate de la TV... și la concursul cămilelor, mărimea buzelor (superioare) contează, punctează. Propun mici, inofensive jocuri de cuvinte: cămila (beduinului), Camilla (Prințului Charles)... Despre ”supra-buzatele” noastre (gen Drăgușanca etc.) nu mai aduc vorba... Ca să nu jignesc cămila (animalul, bietul).

Disponibilizare.”Alungarea din slujbe a funcţionarilor puşi de nemţi. În ziarele din România citim următoarele: toţi funcţionarii Statului numiţi de cătră fosta administraţie militară de ocupaţie, sau în timpul acestei administraţii, rămân pe ziua de astăzi în disponibilitate. În acest sens, ministerul de interne a trimis tuturor prefecturilor de judeţe şi de poliţie o circulară explicativă. Punerea în disponibilitate se face chiar la primirea acestei circulări. Salariile funcţionarilor cari intră în aceste categorii se vor plăti până la data punerii în disponibilitate.” (”Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 14 dec. 1918)

Funcționari.”Funcţionarii din Galiţia refuză jurământul de credinţă autorităţilor ucrainene. În Sniatin, funcţionarii superiori poloni au fost somaţi din partea Ucrainilor să jure şi să le facă servicii lor. Polonii s’au opus şi au renunţat de a face servicii. Aşa au rămas Ucrainii fără funcţionari, neavând ei această pătură socială.” (”Glasul Bucovinei”, Cernăuți,14 dec. 1918)

Strategie.”Lasă întotdeauna femeilor impresia că ele te-au părăsit: e cea mai delicată dintre ironii.” (Victor Eftimiu)

Pirostrii.”A-i pune pirostriile“ se referă la important-fericitul eveniment al căsătoriei/al aşezării tinerilor la casa lor, unde vatra (partea cuptorului unde se face focul, în vechile case ţărăneşti, o suprafaţă plană care prelungeşte cuptorul în afară şi pe care se poate sta sau dormi) şi focul, sugerează stabilitate, putând fi corelate şi cu faimoasele „cununii“, cu diademele puse pe capetele mirilor în timpul slujbei religioase. Structura metalică a pirostriei (un suport de fier în formă de cerc sau triunghi era susţinut pe trei picioare, pe care se sprijină vasele deasupra focului) ar trimite şi la durităţile existenţiale, pe care le vor întâmpina şi tinerii căsătoriţi. Pe de altă parte, există în limba română expresii/locuţiuni în care se regăsesc cuvinte de origine slavă. „A fi/a sta/a rămâne priponit“ are în componenţă bulgarul „klinče“ (cu sensuri primare de creangă în ramificaţiile căreia se pot agăţa obiecte, respectiv, bifurcaţiile coarnelor de cerb) a dobândit, în sintagma „a căuta clenciuri“ spuselor cuiva, sensul figurat de „tâlc ascuns, dedesubt“. Cum afirmăm, o contribuţie semnificativă la impresionanta bogăţie a vocabularului şi expresivităţii limbii române au avut şi limbile altor neamuri, a căror istorie a interferat cu destinul populaţiei din spaţiul carpato-danubiano-pontic. Expresia „a lega fedeleş“, cu sensul de „a lega foarte strâns“, are ca element central adverbul derivat din substantivul neutru „fedeleş“ (pl. „fedeleşuri“). Ca şi maghiarul „fedeles“, era un butoiaş de lemn, în care ţineau apa ţăranii odinioară, când lucrau la câmp. În unele zone, substantivul circulă şi azi independent, denumind petrecerea/dansul tradiţional din ajunul unei nunţi, şi sugerând, ca şi „pirostriile“, năzuinţa de uniune trainică a tinerei perechi.” (C. Voinescu).