Ion DRĂGUŞANUL

TODIREŞTI (II). Consignaţiunile lui Enzemberg, din 27 ianuarie 1778, înregistrează, în Todireşti, următoarele familii de emigranţi ardeleni: Petru Ursu (Dicea, 1760), Constantin Luca (Blăjeni, 1753), Miron Fermă (Bârgău, 1762).Marin Bulcă (Blăjeni, 1760), Marcoli Bulcă (Ilva Mică, 1760), Iacob Cioban (Budac, 1760), Mihai şi Ioan Moldovan (Blăjeni, 1770), Miron, Vasile şi Petru Nimigean (Nimigea, 1760), Gavril şi Kerkira Ungurean (Dicea, 1760),Floarea Moroşan (Sighet, 1770), Traup Bârgăuan (Bârgău, 1771), Filip Budacu (Budacul Românesc, 1763), Toader, Ilie şi Ioan Râpan (Râpa, 1770), Ignat şi Vasile Moroşan (Dragomireşti, 1765 şi, respectiv, în 1760),Ioan, Simeon, Lupu şi Vasile Florac (Deseşti, 1772),Lupu şi Ion Gălăţean (Galaţi, între Bistriţa şi Reghin, 1760),George Timu (Deleni, 1760),Chirilă Gălăţean (Galaţi, 1760), Daniil Olar (Nimigea, 1760), Ursu Moldovan (Cincău, 1777),Grigore Tarasie (Beca, 1777),Ion Moldovan (Beca, 1777),

Consignaţiunea următoare, cea din 15 decembrie 1778, înregistrează trei familii de emigranţi, toţi plugari din Nimigea, Precop Coca, Ilie Coca şi Savu Mintronut.

Fără îndoială că o parte dintre aceste nume au dispărut din memoria Todireştilor, fiind înlocuite cu altele, cu ocazia deselor recensăminte, dar rădăcinile transilvane rămân, alături de cele ale străbunilor băştinaşi, pentru cei mai mulţi dintre todireşteni.

Din 20 martie 1808, satul Todireşti avea să aparţină armeanului Iosef baron Kapri, care o primise în dar de la tatăl său, Nicolaus baron Kapri, care o cumpărase, în vremea aşezării moşiilor în Bucovina, de la boierul Dimitrie Darie.

Biserica Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril din Todireşti a fost construită în 1782 şi restaurată, în 1853, de parohul Nicolai Zybaczynski, biserica Sfântului Nicolai din Soloneţ fiind construită, în 1764, de Diamant Grebencea şi dotată cu un nou iconostas, în 1853, de parohul Nicolai Zybaczynski. În 1843, biserica avea 470 enoriaşi, patron bisericesc era Andreas de KAPRI, iar preot administrator era Nicolai Maierian. În 1876, patron bisericesc era Nicolai de Kapri, paroh fiind Georgie Strejac, iar numărul enoriaşilor ajungând la 1.296. În 1907, când patroni bisericeşti erau evreii Kalman şi Iankel Fischer, paroh era Ioan Sârbul, născut în 1858, preot din 1880, paroh din 1896, cantor fiind, din 1900, George Tipa, născut în 1851.

Din 1890, urmau să se deschidă, la Todireşti şi la Soloneţ, câte o şcoală cu 2 clase[1].

În 1886, spre sfârşitul anului, la Todireşti „s-a ivit lungoare. O mulţime de oameni au căzut şi mai cad şi acum victime acestei boli”[2].

În „Topographie der Bukowina”, apărută, la Cernăuţi, în 1895, Daniel Werenka scria: „Todereşti, 1.100 locuitori, paroch Ioan Abageriu; învăţător Garabet Găină, primar Andrei Avram, cantor George Avram”.

Banca rurală românească din „Teodoreşti cu Soloneţ” s-a înfiinţat în 23 februarie 1902, sub preşedinţia preotului George Muntean, Ioan Sârbul fiind director, E. Pral – vicepreşedinte, Ion Avram – vicedirector, iar George Tipa – vistiernic.