„Longobardul” este un roman istoric, o cronica ficţionalizată a anilor de domnie ai lui Rotari, la început duce de Brescia, apoi încoronat rege (636-652) al longobarzilor. Acesta va fi instruit şi sfătuit până la moarte de magistrul, mentorul şi consilierul său, Stiliano, ubicuul narator care ţine în mână toate firele epice. Superior epocii prin ştiinţa sa de carte, acesta este un personaj cuceritor atât prin slăbiciunile sale omeneşti, cât şi prin înţelepciune şi deschidere universală, reunind în personalitatea sa simţămintele general umane cu capacitatea modernă de a negocia, de a face compromisuri, de a disocia între bine şi rău, în numele omeniei şi al înţelepciunii.
Intrigi de palat, otrăviri, trădări, conjuraţii şi confruntări sângeroase
Roman de aventuri, „Longobardul” conţine şi episoade idilice, dar cu sfârşit tragic (iubirea dintre Rotari şi blânda, frumoasa şi fragila lui soţie, Gaila), intrigi de palat, otrăviri, trădări, conjuraţii (în care excelează regina repudiată Gundeperga) şi confruntări sângeroase pe câmpul de bătălie. Aşadar, cititorul are la dispoziţie o frescă impresionantă a Italiei de Ev Mediu timpuriu, supravieţuind pe ruinele imperiului, plină de capcane, recuperată printr-o vastă galerie de tablouri vivante într-o povestire densă, alertă, scrisă cu o măiestrie inegalabilă şi un profund simţ al suspansului.
Sursa: www.libris.ro