Duminică, 5 noiembrie, în ziua în care s-au sărbătorit 143 de ani de la nașterea scriitorului Mihail Sadoveanu, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” din municipiul Fălticeni a reintrat în circuitul turistic, după ce a fost reabilitată cu fonduri europene de către Primăria Fălticeni. La eveniment au participat numeroși oameni de cultură din județ, din țară, dar și din Republica Moldova, senatorul Gheorghiță Mîndruță, administratorul public Alexandru Rădulescu.

Programul a început cu un moment religios - săvârşirea slujbei de sfințire a muzeului de către un sobor de preoți. După stropirea muzeului cu apă sfințită, părintele protopop Adrian Dulgheriu le-a vorbit celor prezenţi despre importanța unui lăcaș de cultură într-un oraș, „mai ales dacă este vorba despre un scriitor al copilăriei noastre. Cu Mihail Sadoveanu am crescut”.

Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” a fost construită în anul 1908, după planurile scriitorului. Sadoveanu a locuit aici și a creat timp de nouă ani, între 1909 și 1918.

În ultimii doi ani muzeul a fost închis, acesta fiind inclus într-un proiect de restaurare, derulat cu fonduri europene. Lucrările au vizat consolidare structură, lucrări de arhitectură, amenajări funcţional – constructive (inclusiv amenajare rampe de acces pentru persoanele cu handicap), instalaţii interioare (electrice, încălzire, sanitare), amenajări exterioare (inclusiv refacerea împrejmuirii, amenajarea unei parcări, refacerea porţilor de acces). Elementul de noutate este o gradenă din piatră pentru activităţi în aer liber, aici regăsindu-se și cuvintele scriitorului: „La Folticeni am băut apa vie a sufletului românesc, pe care n-am uitat-o nici până azi. În ea se va răsfrânge până la moarte toată taina sufletului meu. Darul cu care m-a înzestrat Dumnezeu nu se datorește mie, ci părinților mei. Împrejurările și pitorescul locurilor, munții și apele, natura încântătoare și poporul, toate au creat ceea ce dumneavoastră sărbătoriți azi”, rostite la împlinirea celor 50 de ani de existență ai Liceului „Nicu Gane”.

Fălticeni devine „orașul muzeelor”

Cu ocazia deschiderii pentru public a noului obiectiv muzeal, primarul Cătălin Coman a declarat că abia din 5 noiembrie 2023 se poate spune că Fălticeniul devine „orașul muzeelor”, brand care va fi folosit în viitor pentru promovarea urbei de pe Şomuz, Muzeul Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” fiind al cincilea din Fălticeni după Muzeul de Artă „Ion Irimescu, Galeria Oamenilor de Seamă, Muzeul Apelor „Mihai Băcescu” și Muzeul Fălticeniului „Vasile Ciurea”. În cuvântul său, primarul Cătălin Coman a vorbit şi despre modul în care s-a obţinut finanțare pentru acest obiectiv.

„În anul 2013 am luat hotărârea să reabilităm Casa Memorială <Mihail Sadoveanu>  pentru că era nevoie de acest lucru. Au fost multe momente birocratice care ne-au oprit și vreau să vă spun doar câteva dintre ele. În 2013 am identificat o sursă de finanțare pe fonduri norvegiene. Am realizat un proiect tehnic cu arhitectul Dorin Ovidiu Alexievici din Iași, avea 86 de ani la timpul respectiv și era singura persoană autorizată care avea dreptul de ștampilă să realizeze proiectul tehnic pentru acest obiectiv. Am depus proiectul, am câștigat selecția de la București, dar finanțatorul, statul norvegian, a luat hotărârea ca toate fondurile pentru cele 14 proiecte admise la nivelul țării să fie redirecționate către Cetatea Râșnov, județul Brașov. Am fost câștigători fără finanțare. În 2017 am redepus proiectul, eram singurul municipiu care avea două proiecte pe Axa culturală finanțată din bani europeni, respectiv Casa Memorială Sadoveanu și Biblioteca din Fălticeni - Muzeul <Vasile Ciurea>. La București ni s-a spus că nu se poate ca la Fălticeni, un municipiu mic, să fie două unități de cultură care să beneficieze de banii europeni. Am fost nevoiți să alegem și am luat decizia, după un criteriu strict economic, în sensul că aici era vorba de o finanțare de 1,7 milioane de lei, iar Muzeul <Vasile Ciurea> o finanțare de 3,2 milioane de lei. A venit și timpul Casei Memoriale <Mihail Sadoveanu>, care a fost reabilitată printr-un proiect integrat în valoare de 6,2 milioane de lei, bani europeni, la care contribuția primăriei a fost de doar 2% și care a inclus alte două obiective: Parcul 23 August sau Parcul Prefecturii și corpul B al Muzeului <Ion Irimescu>.

Astăzi redeschidem acest obiectiv extrem de important pentru Fălticeni și foarte drag mie. Copilăria noastră a fost marcată de Mihail Sadoveanu, care a locuit, a creat, a pescuit, a vânat la Fălticeni. Să ne mândrim cu zestrea culturală pe care o avem”, a fost îndemnul primarului Cătălin Coman.

Dacă nu ar fi citit opera istorică a lui Mihail Sadoveanu, basarabenii nu ar fi știut nimic despre istoria românilor

La Fălticeni au fost prezenți și invitați din Republica Moldova, conferențiar universitar dr. Vasile Șoimaru, deputat, economist, publicist și fotograf moldovean, unul din cei 278 de semnatari ai Declarației de Independență a Republicii Moldova față de Uniunea Sovietică și Rusia, marele patriot și unionist Mihai Poiată și Gheorghe Pârlea, un scriitor ieșean, „sadovenist convins până în măduva oaselor”, care prin scrierile sale a promovat relațiile culturale cu confrații din Republica Moldova.

Scriitorul Vasile Șoimaru a declarat: „În 1961 am citit pentru prima data romanul istoric al lui Mihail Sadoveanu, <Neamul Șoimăreștilor>. M-am îmbolnăvit de istoria acestui neam, eu fiind și Șoimaru, am spus că trebuie să fie și unul de-al nostru, mai ales că Sadoveanu vorbește despre ținutul Orheiului. În realitate este vorba despre satul Șoimărești din județul Neamț, râul fiind Moldova, dar Sadoveanu a mutat toată acțiunea în Basarabia, demonstrând că plaiul acesta este românesc.

Din 1961 până în 2003 am adunat tot ceea ce a fost posibil, am făcut monografia <Neamul Șoimăreștilor - 500 de ani de istorie>, ediţie care însumează 500 de documente, 500 de ani de istorie a Șoimăreștilor, lansată în urmă cu 20 de ani și la Fălticeni, pe această alee. Atunci eu am venit și cu o expoziție de fotografie, pe urmele lui Mihail Sadoveanu. A apărut şi ediţia a doua, acum am mai adunat 1.200 de documente istorice despre acest neam, am început să lucrez la ediția a III-a și lansarea va fi aici, la Casa Sadoveanu, poate anul viitor”.

Vasile Șoimaru a adus și 33 de ediții ale romanului istoric ”Neamul Șoimăreștilor”, în diferite limbi, cărți apărute pe aproape toate continentele. „Doar în Asia nu am reușit să găsesc această carte. Numai Lenin, Stalin, Karl Marx și Friedrich Engels mai erau editați în tiraje așa de mari.

Dacă nu am fi citit opera istorică a lui Mihail Sadoveanu, noi, basarabenii, nu am fi știut nimic despre istoria noastră, a românilor, pentru că în perioada comunistă nu treceau nici hulubii peste Prut. Și atunci cum era să treacă o carte sau o monografie despre istoria românilor. Sadoveanu ne-a învățat această istorie”, a mai spus scriitorul Vasile Șoimaru.

Lansări de carte, expoziție de desene și spectacol artistic  

După momentul festiv al inaugurării noi clădiri, profesorul universitar Nicolae Maxim a primit titlul de Cetățean de Onoare al municipiului Fălticeni. A urmat un spectacol oferit de elevii Școlii Gimnaziale „Mihail Sadoveanu” – sceneta „Dumbrava minunată”, coordonatori prof. Mihaela Marian și prof. Cristina Lencu. Programul a mai cuprins vernisajul expoziții de pictură Roman Denisa Elena, recitalul interpretului de muzică populară Alexandru Alupului și aduceri aminte: „Sadoveanu și Rădășenii”, oferite de Maria Fântânaru, toți trei elevi ai Școlii Gimnaziale „Ion Lovinescu” din Rădășeni.

Din programul manifestării nu au lipsit două lansări de carte, cea a scriitorului fălticenean Alexa Pașcu, care a prezentat publicului cel de-al 20-lea volum, „Bianca”, și volumul „Printre adevăruri și secrete” al scriitorului José Micard Teixeira, o carte tradusă din limba portugheză de Irina Baciuc și care a fost prezentată de poetul Sorin Poclitaru și prof. dr. Oltea Prelucă. Între cele două lansări, profesorul Nicolae Maxim a oferit un concert de flaut și a vorbit despre piesele de mobilier și alte obiecte care au aparținut scriitorului și familiei Sadoveanu, pe care cunoscutul flautist, unul dintre nepoții lui Mihail Sadoveanu, le-a primit de la de la Profira Sadoveanu și pe care le-a donat muzeului fălticenean.