Hramul Bisericii ”Sfânta Cruce”, sărbătorit duminică la Suceava de credincioşii armeni

Adunaţi la Sfânta Liturghie în Biserica ”Sfânta Cruce”

Cu dorinţa de închinare şi rugăciune, armenii s-au adunat la biserică în jurul orei 11.00, pentru a participa la Sfânta Liturghie, oficiată de preotul paroh Tokrom Azad Mandalian. În timpul slujbei a fost sfinţită o ghirlandă mare cu frumoase flori de toamnă, realizată de femeile din comunitate, din care fiecare credincios a luat acasă un buchet care va fi păstrat întreg anul.

Veronica Bucătaru, credincioasă prezentă la hramul bisericii, ne spune că ”aceste flori se pun şi se păstrează la sfintele icoane, iar petalele lor uscate se fărâmiţează şi se aruncă pe tărâm curat. Prezenţa lor în casa credincioşilor aduce o stare de bine şi ne face să fim mereu frumoşi în suflet, aşa cum sunt aceste flori”, în timp ce o altă femeie venită la slujbă ne-a relatat că ”păstrăm aceste flori de la an la an pentru că aduc spor în casă, iar petalele uscate presărate în flacăra lumânării de la Paşte feresc comunitatea de intemperii. Este un obicei specific armenilor din Bucovina şi a fost păstrat cu sfinţenie generaţie după generaţie.”

Sărbătoarea Sfintei Cruci are la armeni semnificaţii deosebite

Istoria zbuciumată a Sfintei Cruci pe care a fost răstignit Mântuitorul are o legătură aparte cu poporul armean, iar părintele Azad Mandalian ne povesteşte: ”În Biserica Armeană această Înălţare a Crucii are o semnificaţie aparte, pentru că după recuperarea Crucii lui Hristos de la perşi, aceasta a fost adăpostită mai mult timp în oraşul armean Karim, ceea ce pentru armeni a fost foarte important. De aceea pentru noi are o semnificaţie foarte mare această sărbătoare, armenii fiind şi primul popor creştinat din istorie. Ghirlanda de flori sfinţită astăzi în biserica noastră reprezintă florile puse pe Crucea lui Hristos.”

Zecile de credincioşi au plecat acasă cu pachete cu hrană şi struguri sfinţite. Cândva foarte numeroasă, comunitatea armeană din oraşul Suceava numără astăzi circa 200 de persoane, la care se adaugă puţinii armeni care există în Gura Humorului, în Rădăuţi şi în Vatra Dornei.