Multe firme din Suceava caută cu disperare angajaţi: pregătirea şi experienţa au fost lăsate deoparte

Piaţa muncii din Suceava a suferit modificări radicale în ultima perioadă de timp, iar angajatorii care au devenit abonaţi cu oferte de joburi prin Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava sunt din ce în ce mai mulţi. Sunt multe firme care se chinuiesc la propriu de luni de zile să găsească oameni şi nu reuşesc, iar vremurile în care alegeau un angajat dintr-un teanc de CV-uri au dispărut în cele mai multe domenii de activitate. Ceea ce se remarcă în ultima perioadă este că criteriul legat de experienţă a dispărut din vocabularul multor angajatori, ba mai mult reporterii Monitorului de Suceava au constatat cu surprindere că s-a ajuns inclusiv ca pentru un post de inginer horticol să nu se ceară calificare, ci doar un pic de pricepere în domeniu şi dorinţă de muncă.

Aproape nimeni nu mai învaţă o meserie. S-au reînfiinţat şcolile de meserii, însă vidul a fost deja creat

Lista de locuri de muncă ce sunt aproape permanent vacante la AJOFM Suceava este foarte lungă. Lucrător în confecţii, mecanic auto, vopsitor auto, tinichigiu, zugrav, lucrător în prelucrarea lemnului, lucrător în alimentaţie publică (ospătar, pizzer, barman, bucătar), instalator, electrician construcţii, electrician auto, zugrav, rigipsar, fochişti centrale, sunt doar câteva exemple de posturi unde oferta cuprinde multe joburi care însă rămân mai tot timpul neocupate.

Mirela Adomnicăi, directorul AJOFM Suceava, confirmă că problema lipsei forţei de muncă este adusă în actualitate din ce în ce mai des. În mod cert, aceasta nu poate fi pusă doar pe seama plecărilor în străinătate, care sunt masive de foarte mulţi ani.

“Foarte multe locuri de muncă sunt în domeniul meseriilor, unul care a fost mult prea multă vreme neglijat la nivel de şcolarizare. De puţin timp s-au reînfiinţat şcolile de meserii, însă s-a creat deja un vid de lungă durată”, explică Mirela Adomnicăi.

Aceasta este de părere că numai o strategie coerentă la nivel naţional, o cooperare între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Muncii, poate duce la rezolvarea acestor probleme. Paradoxal este că deşi angajatorii nu găsesc aproape deloc instalatori, de exemplu, la cursurile de formare pe care le organizează AJOFM pentru această meserie şomerii nu se arată deloc interesaţi să obţină o diplomă de instalator calificat. Este aşadar şi o problemă de mentalitate a tinerilor care nu au un loc de muncă, dar nici nu vor să se îndrepte spre o meserie care de altfel le-ar aduce venituri bune şi în România.

Problema evidentă a salariilor mici din Suceava

O problemă evidentă, care pleacă de la angajatori, este legată şi de nivelul de salarizare, fapt remarcat şi de conducerea AJOFM Suceava. După cum se ştie, salariile din Suceava sunt cu mult sub media naţională, iar mult timp angajatorii şi-au format acest principiu că nu pot oferi mai mult pe piaţa muncii din Suceava. Problemele din ce în ce mai evidente legate de forţa de muncă arată că salariile din Suceava trebuie să urce şi ele către un nivel rezonabil dacă firmele mai vor să-şi rezolve problema recrutării de personal.

Angajator Ambro: „Dacă la început căutam doar oameni cu experienţă în producţie, anul acesta am renunţat la acest criteriu”

Referitor la această problemă, reporterii Monitorului de Suceava au discutat cu mai mulţi angajatori, din cei care vor să facă angajări şi au ofertă la zi la AJOFM Suceava, iar declaraţiile lor sunt cât se poate de relevante.

Ambro, societatea care are peste 600 de angajaţi, se confruntă şi ea cu probleme legate de lipsa forţei de muncă. Societatea face angajări în meseriile de maşinist, ajutor maşinist, manipulant, stivuitorist, şef de schimb, în total oferta la zi cuprinzând în jur de 20 de locuri de muncă.

Laurenţiu Lupu, manager de resurse umane în cadrul Ambro, a declarat că există un oarecare interes din partea sucevenilor pentru a se angaja în cadrul societăţii, însă mulţi renunţă din cauza ritmului de lucru. Aşa s-a ajuns la o fluctuaţie nedorită.

„Dacă la început căutam doar oameni cu experienţă în producţie, anul acesta am renunţat la acest criteriu. Căutăm oameni care vor să muncească, să respecte regulile şi să se adapteze la ritmul de lucru”, a declarat Laurenţiu Lupu. Fiind vorba de meserii, este obligatoriu ca cei interesaţi să aibă specializare şi certificare în domeniu, astfel că automat aria de selecţie este destul de restrânsă.

Angajator în construcţii: „Sunt foarte mulţi oameni care pur şi simplu nu vor să muncească, care stau acasă cu ajutorul social”

În alte domenii situaţia este şi mai critică. Mihai Iordache, patronul societăţii SC Iordi Suceava, caută minimum 15 zugravi şi rigipsari de care are mare nevoie la lucrările pe care le are în curs, pe mai multe şantiere din ţară.

“Aş angaja şi 30 de oameni, dar nu am de unde să îi iau. Oferim cazare, transport, iar un zugrav bun poate câştiga 2.500-3.000 de lei pe lună. Din păcate, sunt foarte mulţi oameni care pur şi simplu nu vor să muncească, care stau acasă cu ajutorul social”, spune bărbatul, care este de părere că principala problemă pleacă de la faptul că Statul Român nu încurajează munca, prin acordarea cu prea multă largheţe a ajutoarelor sociale.

Mihai Iordache nu solicită experienţă ori calificare. „Am luat oameni pe şantier, i-am învăţat cât de cât ce să facă, iar după două-trei săptămâni au lua avansul şi pur şi simplu au fugit. Asta este realitatea”, spune Mihai Iordache.

Multă flexibilitate pentru un post de inginer

După cum am amintit, şi la posturi mai specializate angajatorii nu mai au pretenţii foarte mari. Lionel Buliga, care are o fermă de căpşuni la Arbore, nu găseşte sub nici o formă un inginer horticol. Cum s-a convins că nu găseşte o persoană specializată în domeniu, a renunţat şi la „pretenţia” legată de diplomă.

“Caut o persoană interesată se înveţe un pic de tehnologie. Dacă aş vedea bunăvoinţă şi seriozitate, aş angaja şi fără diplomă. Numai să nu vină să stea o săptămână şi apoi să plece”, spune Lionel Buliga. Cât despre culegători de căpşuni, bărbatul spune că se descurcă cu forţa de muncă locală, la care apelează doar în perioadele de cules.

Peste11.000 de “şomeri de meserie”, în majoritate asistaţi social

AJOFM Suceava avea, la finele săptămânii trecute, o ofertă de 318 locuri de muncă. Este vorba doar de posturile pentru Agenţia Suceava, adică pentru municipiul Suceava şi comunele limitrofe. Locuri de muncă destul de multe mai sunt la agenţiile locale AJOFM din Fălticeni şi Rădăuţi, în celelalte localităţi oferta fiind mai redusă.

În judeţ, AJOFM Suceava avea în evidenţă, la finele lunii mai, 14.266 de şomeri. Dintre aceştia 3.112 erau şomeri care luau indemnizaţie de şomaj, în timp ce restul erau şomeri neindemnizaţi. Aceştia din urmă, peste 11.000, sunt în mare majoritate „şomerii de meserie”, mulţi dintre ei neavând vreodată un loc de muncă. 

Anca Capverde, din cadrul AJOFM Suceava, a explicat cine sunt de regulă şomerii neindemnizaţi: „Majoritatea acestora nu sunt determinaţi să se angajeze şi solicită statutul de şomeri pentru a încasa diverse forme de ajutor social. Cei aproximativ 3.000 de şomeri indemnizaţi, proaspăt rămaşi fără serviciu, sunt cei pe care ne bazăm pentru a-i integra pe piaţa muncii”.