Google
 
marţi, 10 iun 2014 - Anul XIX, nr. 131 (5640)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,7795 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,2831 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Iulius Mall Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   1 imagine |   ø fişiere video

Motivare

Corupţia din Vama Siret, un fenomen devenit banal

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Protejarea contrabandiştilor şi corupţia din Punctul de Trecere a Frontierei Siret devenise o obişnuinţă, un fenomen de zi cu zi. Din motivarea de peste 100 de pagini a soluţiei de condamnare a celor 66 de poliţişti de frontieră şi vameşi reţinuţi după ampla acţiune din februarie 2011 rezultă foarte clar că luarea şi darea de mită se transformase în ceva banal şi avea rădăcini adânci în trecut. În plus, magistratul Curţii de Apel Suceava a stabilit că inculpaţii erau perfect conştienţi că încalcă legea, iar pentru a masca oarecum activităţile ilicite preferau să ia banii din şpagă palmat, iar mai apoi îi ascundeau în diferite locuri pentru ca la finalul turei de serviciu să-şi împartă veniturile.

Verdictul din acest dosar a fost condamnarea, cu suspendare sau suspendare sub supraveghere, a tuturor celor 62 de poliţişti de frontieră şi a celor patru lucrători vamali. Pedepsele, care variază între 5 luni şi 3 ani, fără privare de libertate, nu sunt însă definitive, soluţia de la Curtea de Apel Suceava fiind deja atacată cu apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cele 66 de persoane sunt acuzate că în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011 au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, suma totală de 3.643.513 lei (circa 900.000 de euro) şi alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera, în scopul de a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu privind controlul la frontieră şi a le permite introducerea în România a unor bunuri (în general ţigări din Ucraina) peste limita legală admisă.

 

„Este de necontestat că poliţiştii de frontieră au primit, au acceptat sau au pretins bani/bunuri, direct sau indirect, pentru simpla verificare a documentelor de călătorie sau transport”

Din motivarea judecătorului care a analizat acest dosar rezultă că vameşii şi poliţiştii de frontieră de la Siret nu au acţionat ca un grup infracţional organizat, motiv pentru care s-a dispus achitarea pentru această acuzaţie.

„Este de necontestat că probele cauzei au dezvăluit că în anul 2010 la PTF Siret poliţişti ai Poliţiei de Frontieră, inculpaţi în prezenta cauză, au primit, au acceptat sau au pretins bani/bunuri, direct sau indirect, pentru simpla verificare a documentelor de călătorie sau transport, pentru a facilita verificarea lor rapidă şi trecerea, într-un timp scurt, prin PTF Siret, dar, în special, pentru a trece cu vederea introducerea în ţară a unor bunuri accizabile, mai ales ţigări, dar şi motorină sau băuturi alcoolice, fără respectarea dispoziţiilor legale privind regimul vamal. Ei au împărţit sumele de bani, însă această activitate de repartizare a banilor de către unii din angajaţi nu le conferea acestora o poziţie superioară în aşa-zisa ierarhie a grupării, aceştia aflându-se în situaţie de egalitate cu ceilalţi inculpaţi. Nu se poate spune că a existat un grup criminal organizat pe vertical, cu lideri prestabiliţi şi roluri clar stabilite şi delimitate între membrii grupului, cu asociaţi executanţi ai unor ordine, sarcini cu caracter ilicit date de către liderii acestuia”, se arată în motivarea Curţii de Apel Suceava.

Magistratul care a judecat dosarul a considerat că nu are nici o relevanţă faptul că în cauză a fost implicat un număr foarte mare de persoane, acest aspect nefiind determinant în stabilirea unei relaţii de grup infracţional organizat.

„Prin modul de organizare, operare, aşa cum corect a fost reţinut de acuzare, se poate vorbi de o grupare pe orizontală, în care fiecare dintre membrii grupării ce au constituit-o sau au sprijinit-o îndeplineşte o acţiune determinantă. Specific acestei asocieri a fost, în plan subiectiv, reprezentarea pe care inculpaţii au avut-o cu privire la sprijinirea reciprocă, într-o coeziune în comiterea actelor ilicite, în îndeplinirea scopului de a obţine avantaje financiare materiale. Nu trebuie omis însă aspectul că asocierea inculpaţilor a avut loc în virtutea sarcinilor de serviciu, şi, aşa cum rezultă din probe, nu se aflau în ture de fiecare dată în aceeaşi configuraţie”, se mai arată în motivare.

 

Judecătorul a ajuns la concluzia că poliţiştii de frontieră erau conştienţi că încalcă legea şi au încercat să denatureze realitatea probelor

Judecătorul a ajuns la concluzia că inculpaţii erau conştienţi că încalcă legea, fapt dovedit şi de declaraţiile unor dintre ei. Potrivit codului de etică şi deontologie a poliţistului de frontieră, acestuia îi este interzis să tolereze acte de corupţie şi să utilizeze autoritatea publică pe care i-o conferă statutul său.

„Poliţistului îi este interzis să pretindă sau să accepte bani, bunuri ori valori în scopul de a îndeplini sau de a nu îndeplini atribuţiile profesionale şi să primească sarcini, misiuni sau lucrări care exced competenţele stabilite prin fişa postului. De asemenea, poliţistul de frontieră trebuie să ia atitudine faţă de actele de corupţie manifestate în cadrul instituţiei, având obligaţia de a informa superiorii şi alte organe competente cu privire la cazurile de corupţie despre care a luat cunoştinţă. Este evident că în speţă este vorba de o infracţiune de luare de mită, fiind întrunite toate elementele constitutive ale acesteia, atâta timp cât primirea, acceptarea şi pretinderea se realizau de către poliţiştii de frontieră în timpul turelor şi exercitarea atribuţiilor de serviciu”, se mai specifică în motivarea Curţii de Apel Suceava.

Practic, prin aceste menţiuni, magistratul care a analizat dosarul a demontat afirmaţiile poliţiştilor de frontieră care au pretins că nu aveau atribuţii de control al maşinilor care tranzitau frontiera de stat, ci doar asupra documentelor de călătorie, iar banii pe care i-ar fi primit nu au reprezentat mită, ci primire de foloase necuvenite.

O altă concluzie a magistratului care a dat verdictul în dosar este aceea că apărările inculpaţilor au constituit o încercare de a denatura realitatea probelor din dosar şi de a minimaliza activitatea lor infracţională.

 

Vameşii au acţionat deliberat pentru a-l corupe pe agentul sub acoperire Mădălin Ionescu

În ceea ce-i priveşte pe cei patru vameşi, magistratul Curţii de Apel Suceava a concluzionat că aceştia se fac vinovaţi de infracţiunea de dare de mită.

„Din probatoriul administrat în cauză, curtea constată că este evidentă intenţia inculpaţilor (vameşi) care au acţionat, în mod deliberat şi fără a fi constrânşi în vreun fel, de a-l corupe pe Mădălin Ionescu pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu, respectiv de a tolera traficul cu produse accizabile în PTF Siret. Actele materiale reţinute în sarcina celor patru inculpaţi nu sunt efectul provocării exercitate de investigator, semnificative în acest sens fiind chiar susţinerile lor, analizate pe larg în cuprinsul rechizitoriului. Inculpaţii (vameşi) au realizat că în momentul comiterii faptelor săvârşesc un act de corupere asupra funcţionarului, care creează o stare de pericol pentru buna desfăşurare a activităţii de serviciu”, se arată în motivarea instanţei de judecată.

 

Investigatorii sub acoperire au acţionat legal pentru a se infiltra între vameşii şi poliţiştii de frontieră corupţi

De-a lungul procesului, care s-a întins pe o perioadă de trei ani, avocaţii celor 66 de persoane trimise în judecată au susţinut că cei doi investigatori sub acoperire, Mădălin Ionescu şi Gabriel Preda, nu au acţionat legal, în limita mandatului pe care-l aveau. Analizând probele din dosar, judecătorul a ajuns la o cu totul şi cu totul altă concluzie, anume că activităţile derulate de cei doi agenţi sub acoperire nu se pot încadra la capitolul „provocare”.

„Investigatorul sub acoperire Mădălin Ionescu a relaţionat cu inculpatul Aurel Anea, care până atunci deţinuse funcţia de conducere, precum şi cu cei patru şefi de grupă de la care acesta primea o parte din mita colectată. Nu poate exista provocare decât dacă cel care a comis fapta nu ar fi acţionat în lipsa intervenţiei investigatorului sub acoperire. Astfel, nu poate invoca provocarea cel care lua deja diferite sume de bani de la cei care tranzitau frontiera, repetat şi regulat, anterior introducerii în mediul infracţional a investigatorului sub acoperire. Faptul că Mădălin Ionescu s-a arătat dispus să primească mită, să o împartă cu Anea Aurel, nu este o provocare”, se menţionează în motivarea judecătorului sucevean.

Concluzia este aceea că atât Mădălin Ionescu, cât şi Gabriel Preda au avut o atitudine pasivă şi nu de „determinare a inculpaţilor la un comportament ilicit”.

În final, magistratul Curţii de Apel Suceava a considerat că toate cele 66 de persoane au un grad de vinovăţie şi trebuie condamnate la pedepse care diferă de la caz la caz, în funcţie de implicarea fiecăruia.

 

„Actul material de luare de mită devenise unul firesc”

Potrivit judecătorului de caz, acţiunile ilicite ale celor care lucrau în PTF Siret erau curente şi nu doar accidentale, iar gesturile prin care se primeau bani denotă o practică îndelungată.

„Înregistrările audio-video în mediu ambiental surprind numeroase acte nemijlocite de luare de mită comise de poliţişti de frontieră din cadrul PTF Siret şi despre care nu se poate afirma că aveau un caracter sporadic sau accidental. Fiecare inculpat îşi cunoştea rolul şi riscul pe care şi-l asuma. Actul material de luare de mită devenise unul firesc, nemaiexistând tendinţa de a ascunde de colegi activitatea ilicită, utilizându-se mai multe metode de primire/pretindere a banilor de la călători”, se menţionează în motivarea Curţii de Apel Suceava.

În acelaşi act se arată că de multe ori mita era luată de faţă cu alţi colegi de serviciu, iar uneori erau şi discuţii cu privire la suma oferită sau la cantitatea de ţigări pe care contrabandistul o poate introduce în ţară.

Au fost şi cazuri în care poliţiştii de frontieră de la tonetă, nemulţumiţi se sumele primite, îi ameninţau pe cei care tranzitau frontiera dinspre Ucraina spre România că le vor face control amănunțit al maşinii sau le confiscă autovehiculul încărcat cu ţigări de contrabandă.

Fiecare mituitor ştia exact suma pe care trebuie să o ofere, în funcţie de cantitatea de ţigări pe care o transporta, iar şpaga era oferită atât în lei, cât şi în valută.

 

O parte din mită era ascunsă pentru a nu mai fi împărţită cu restul colegilor

Potrivit proceselor verbale întocmite de agentul sub acoperire Mădălin Ionescu şi însuşite de instanţa de judecată, într-o tură de serviciu se strângeau între 8.000-25.000 de lei, în funcţie de riscul asumat şi traficul din acea zi. Suma adunată era împărţită la finalul turei de serviciu, iar pentru a nu fi prinşi asupra lor cu bani, poliţiştii de frontieră predau periodic mita colectată.

„Poliţiştii de la tonetele de verificare a documentelor primeau, ca urmare a redistribuirii, sume mai mari de bani decât cei de la controlul mijloacelor de transport, de la dispecerat, ori de la P1 şi P2. Sume de bani din mită reveneau şi şefilor de grupă, de tură, precum şi şefului PTF Siret, Aurel Anea, cei care fie coordonau, fie îngăduiau activitatea infracţională amintită”, se arată în motivarea instanţei.

În aceleaşi documente se mai menţionează că printre poliţiştii de frontieră erau şi o serie de şmecheri, care nu contribuiau cu toată mita colectată pe parcursul unei ture.

„Aşa cum rezultă din înregistrări, o parte din poliţiştii de frontieră care verificau documentele nu predau toate sumele de bani încasate drept mită, ascunzând o parte pentru ei. Poliţiştii de frontieră au pretins, au primit sau au acceptat mită nu doar bani, ci şi alte bunuri (cartuşe de ţigări, băuturi alcoolice, cutii de prăjituri, motorină etc.). 

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Corupţia din Vama Siret, un fenomen devenit banal.
 Vizualizări articol: 5678 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 4.11/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 4.1 din 9 voturi
Corupţia din Vama Siret, un fenomen devenit banal4.159

Shopping City Suceava
Denis
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Spalare pe maini trimis de
(10 iun 2014, 19:08:16
Bravo! In anul 2010 s-au apucat ei saracii. Asta este de cand s-a infiintat vama, din anul 1 si la fel este si acum. S-au spalat repede pe maini, pentru a nu se intra in amanunte. Doar 4 vamesi faceau asta. Ha!Ha!Ha! Asta sa o creada fraierii sau pampalaii care au picat acolo ca musca-n lapte, restul.... la mai mare! Sefii lor erau prunci imaculati. Ce porcarie! Dar cum Dumnezeu nu bate cu bota, odata si odata adevarul va iesi la iveala.
2.   ... trimis de
(11 iun 2014, 01:28:39
nu vad esentialul:
Care a fost prejudiciul creat de fiecare inculpat in parte si cat s-a recuperat din acesta.
Vad ca au fost condamnati cu suspendare, dar nu vad nici o vila confiscata, nici apartamente sau masini scoase la mezat.
Eu inteleg ca justitia este legata la ochi, dar totusi...

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Optik Tataru - Oftalmologie Ochelari Lentile Rame Optometrie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei