Groapa de gunoi a Sucevei, în care de la 1 ianuarie 2009 este interzisă depunerea deşeurilor menajere, va mai „înghiţi” minim 150 de miliarde de lei vechi, numai pentru a limita efectele ei negative asupra mediului.

Numai anul acesta, conform măsurilor impuse de Uniunea Europeană, pe malul drept al râului Suceava, acolo unde apa “muşca” adesea din straturile de gunoi acumulate în timp, va trebui să înceapă construirea unui dig de protecţie, cu o lungime de aproape o mie de metri şi o înălţime de şase metri. În spatele acestui dig va trebui amenajat şi un dren colector al apelor poluate scurse de pe muntele de gunoi, un bazin de colectare şi decantare şi o staţie de pompare, pentru ca apele pline de mizerii să nu mai ajungă în apele râului Suceava.

O altă măsură, care deja a fost realizată parţial, este cea de nivelare a suprafeţei depozitului, pe toate cele 40 de hectare de gunoi acumulat în ultimii 40 de ani.

Numai lucrările care trebuie demarate până la data limită de 30 septembrie 2009 sunt în valoare de peste zece miliarde de lei vechi, o sumă considerabilă, care ar urma să fie acoperită parţial din bugetul local.

 

Finanţarea lucrărilor, aproape inexistentă

În mod normal, în proiectul de realizare a două gropi ecologice pentru judeţul Suceava sunt prevăzute fonduri şi pentru închiderea celor existente, dar cum proiectul este încă blocat, autorităţile locale şi operatorul gropii de gunoi riscă amenzi uriaşe dacă nu respectă termenele impuse.

Altfel spus, în vreme ce condiţiile impuse prin programul de conformare la normele de mediu ale UE trebuie respectate la milimetru, cu riscul unor penalităţi usturătoare, chestiuni esenţiale, precum finanţarea lucrărilor necesare, există doar pe hârtie.

Teoretic, operatorul gropii de gunoi, firma Test Prima, ar trebui să aibă un cont special înfiinţat pentru operaţiunile de ecologizare, în care să fi vărsat o parte din banii încasaţi din activitatea realizată. Patronul firmei, Viorel Juravle, spune că suma adunată este de doar 250 de milioane de lei vechi, bani care abia ajung pentru operaţiunile de nivelare a mormanelor de deşeuri de pe cele 40 de hectare ale gropii de gunoi.

 

Muntele de gunoi şi verdeaţă

Cea mai complexă lucrare care trebuie realizată la groapa de gunoi a Sucevei este însă cea de transformare a imensului morman de gunoaie într-un deal plin de verdeaţă, care să nu polueze cu nimic zonele învecinate şi care să mai şi producă gaz metan.

Pentru a realiza acest lucru, mormanele de gunoi vor trebui să fie acoperite cu mai multe straturi de pământ (0,5 – 1 metru), materiale geotextile de protecţie şi de impermeabilizare sintetică, straturi de balast şi nisip (minim 30 cm), apoi iar un strat de geotextile permeabile şi un strat de pământ de aproximativ un metru.

Deasupra tuturor acestor straturi de protecţie, depozitul de gunoi trebuie acoperit cu un strat de sol vegetal, de minim 15 cm, pe care va fi semănat anual gazon.

Valoarea lucrărilor este estimată la minim 130 de miliarde de lei vechi.

Partea finală a proiectul cuprinde şi realizarea unei centrale de extragere şi prelucrare a gazului metan rezultat din procesele de descompunere a gunoiului, ale cărei costuri nu au fost încă evaluate.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului 150 de miliarde de lei vechi, costurile minime de închidere a gropii de gunoi.

Comentarii