Astăzi, când căutăm obiecte decorative de design, ne gândim de multe ori la forme drepte, materiale precum porţelan, marmură, metal, sticlă, suprafeţe reci şi impersonale realizate  industrial sau obiecte noi, care le imită pe cele vechi, realizate în general în ţări din Asia pentru a avea un preţ mic.

Şi totuşi, la Putna, un om, Vasile Pojora, reuşeşte să îmbine pasiunea pentru formele moderne, stilizate, cu producţia manuală, inspirată din meşteşuguri uitate de mii de ani, a prelucrării primare a lemnului.

Îmbinând originalul cu unicitatea unui obiect ieşit din mâinile dibace de meşter pasionat, putneanul a reînviat o tradiţie veche în producţia de obiecte decorative şi a realizat o impresionantă gamă de articole cu cele mai originale forme, fiecare model fiind unicat.

Grădina meşterului popular din Putna, Vasile Pojora, este o expoziţie în aer liber, cu multe bănci, mese, căruţe, un scrânciob, suporturi de flori, şi diverse obiecte care încântă privirea, chiar dacă la prima vedere nu ştii ce reprezintă. Sunt construite din lemn, în forme naturale pe care ni le oferă natura.

 

Imaginaţia, mai importantă ca materia primă

Nu este de ajuns să găseşti lemnul necesar construcţiilor dacă nu ai şi o imaginaţie foarte bogată, multă răbdare şi cunoştinţe despre prelucrarea primară a lemnului.

Crescut la poala pădurii, de mic copil, pe Vasile Pojora îl atrăgeau crengile de lemn cu diverse forme mai ciudate atunci când cutreiera codrii Putnei. A făcut zece clase în satul natal, apoi doi ani a studiat lemnul la şcoala profesională, iar în acest moment de criză financiară, după ce a lucrat tot la “lemnărie”, a fost nevoit să-şi pună în valoare creativitatea.

Spune că „luptă” mult mai mult pentru a atrage interesul unei clientele afectate de recesiune, dar care nu va găsi în nici un magazin ceea ce construieşte el în micul atelier de tâmplărie amenajat în curte.

„Orice lemn mai ciudat mi-a  atras atenţia, mă uitam la el şi mă gândeam că i se poate da o întrebuinţare. Îmbinate cu alte lemne si mai ciudate se pot crea diverse obiecte unicate. Sunt nişte piese unicat, iar dacă mi-ar spune cineva să fac două bănci la fel nu aş putea, pentru că nu găseşti două lemne la fel. Lucrez de un an şi patru luni în acest domeniu, pentru că a trebuit să găsesc o soluţie pentru a-mi câştiga existenţa. Tot mai multe idei îmi vin pe zi ce trece, şi asta mă face să mă ridic tot mai sus. În prezent, din confecţionarea acestor obiecte abia am banii necesari cu ce trăi de pe o zi pe alta. Nu este un mijloc foarte mare de câştig, pentru că nu sunt încă cunoscut. Prima participare am avut-o la Târgul de turism din 2008 de la Suceava, am fost ajutat să ajung aici de câţiva proprietari de pensiuni”, ne-a spus Vasile Pojora.

 

Crengile aruncate de alţii devin obiecte inedite

În grădina acestui meşter popular sunt aproape 20 de exponate, care, bănci, scrânciobe, suporturi de flori, dar şi obiecte ornamentale, cum ar fi ciupercuţe, şerpi, păsări. Atelierul reprezintă o miniexpoziţie de obiecte mai mici, adevărate bijuterii, iar dintre păsări este preferată barza, simbol al primăverii, “un simbol al statorniciei pentru că revine în fiecare an la acelaşi cuib, şi furişată în viaţa satului pentru a le colora copiilor viaţa cu bucuria că vor mai avea un frăţior sau o surioară”, aşa cum ne-a spus Vasile Pojora.

Tot în atelier, pe masa de lucru, schiţa unei porţi realizată din crengi de lemn îşi aşteaptă “rândul” pentru a intra în lucru.

„Materialul îl procur singur. În pădure sunt tăieri şi multe din aceste crengi din care am confecţionat obiectele nu mai trebuie la nimeni, sunt lăsate lângă rădăcini după ce este transportat materialul lemnos pentru industrializare sau lemnele de foc. Căutarea materialului îmi ia mai mult decât realizarea obiectelor, pentru că de multe ori trebuie să umbli mult ca să găseşti ceea ce ţi se potriveşte pentru ceea ce vrei să faci. Rădăcinile, crengile, alături de o imaginaţie foarte bogată ajung să formeze anumite obiecte”.

 

Lucrează orice tip de ornamente

Vasile Pojora ne dezvăluie câteva din micile sale secrete şi cum prelucrează lemnul. „Lemnele sunt aduse acasă, le decojesc, le las să se usuce la umbră, nu forţez la soare pentru că se pot crăpa. Dacă bucata de lemn merge singură, dau forma unei ciuperci, a unui şarpe sau a altui obiect. Combinat cu  alte două trei crengi de lemn mai ciudate, iese un spătar de bancă, o roată de căruţă, o bancă pentru căruţă. După ce am  adunat materialul, calculez fiecare bucată de creangă unde vine, ştiu în mare cam câte piese ar trebui pentru a realiza un anumit obiect de o anumită mărime. Pentru a realiza un scrânciob, care este şi funcţional, se pot da doi trei adulţi în el, îmi ia o lună, o lună jumătate pentru îmbinări şi aranjarea materialului”, povesteşte meşterul.

Acesta spune că toate piesele mari sunt demontabile, pentru a putea facilita transportul obiectelor şi asamblarea lor acolo unde vor fi expuse.

Vasile Pojora spune că poate lucra orice piesă pentru ornamente de interior şi exterior, începând de la mobilier pentru casă, baruri, pensiuni, până la obiecte care să înfrumuseţeze curţile.

„La imaginaţia  pe care am dobândit-o de când m-am apucat de aşa ceva mă descurc foarte bine să fac aproape orice obiect”, ne-a mărturisit acesta.

Obiectele de lemn produse la Putna, scrânciobe, mese, bănci, scaune, toate sunt realizate în aşa fel încât să aibă dublă utilizare, obiect de decor şi obiect de folosinţă îndelungată, cu ajutorul căruia să te relaxezi şi să te întorci la natură.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Mobilier unicat, creat manual din crengi de copaci.

Comentarii