Evreii suceveni au sărbătorit, ieri, cu un avans de două zile, Purimul, cea mai veselă sărbătoare mozaică. Preşedintele comunităţii, prof. Sorin Golda, a amintit în câteva cuvinte semnificaţia sărbătorii şi a arătat că decizia de a serba Purimul cu câteva zile mai devreme s-a datorat faptului că majoritatea membrilor comunităţii evreieşti sucevene sunt femei şi a considerat potrivit ca petrecerea să aibă loc pe 8 martie, de Ziua Femeii.
Printre cei care au venit să serbeze Purimul conform tradiţiei s-au numărat familia unui tânăr om de afaceri israelian, membri ai comunităţii din Fălticeni, doctorii suceveni Wexler, Schacter, Grinberg şi Zalmanovici, consilierul judeţean Sorina Barbu, funcţionarii de la comunitate şi mulţi alţii. Pentru prima dată, după foarte mulţi ani, sărbătoarea a fost însufleţită de prezenţa unui copil, micuţa Amalia Blumenfeld, în vârstă de numai câteva luni.
Masa festivă, pregătită ca în fiecare an de câteva doamne din comunitate, a avut dulciuri din belşug: tradiţionalele humăntashen şi mandertash cu nucă şi dulceaţă de trandafir şi honichstrudell cu miere, nucă şi rahat.

Povestea Purimului
Povestea Purimului este înregistrată în Cartea Esterei şi spune că de Estera, o tânără evreică din Persia, s-a îndrăgostit regele Achasverush, fără să ştie că aceasta este evreică. Personajul negativ din această poveste este unul din sfetnicii regelui, Haman, antisemit. Haman îi ura pe evrei şi a plănuit să-i distrugă pe toţi, pentru că unchiul Esterei, Mordechai, a refuzat să i se închine. Haman a pus la cale un complot pentru a-i extermina pe toţi evreii din regat.
Mordechai a venit atunci la Estera şi a rugat-o să-şi folosească poziţia influentă pentru a-i vorbi regelui în numele evreilor. Regele a ascultat-o cu înţelegere şi poporul evreu a fost salvat, în timp ce Haman a fost spânzurat pe spânzurătoarea pe care el o pregătise pentru Mordechai.
În timpul lecturii Cărţii Esterei, de câte ori se rosteşte numele lui Haman ascultătorii bat din picioare şi agită o hârâitoare (graghers, în idiş), într-un vacarm vesel. Practica vine de la porunca de "a şterge amintirea lui Amalec", considerat strămoşul lui Haman. Înţelesul cuvântului "Purim" este "sorţi", care se referă la loteria folosită de Haman pentru a alege o dată pentru a-i extermina pe evrei. Purim este considerat cea mai veselă sărbătoare a iudaismului.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Evreii suceveni au petrecut, ieri, la cea mai veselă sărbătoare mozaică.

Comentarii