Un lot de 33 de indivizi a fost trimis, ieri, în judecată de către procurorii suceveni ai Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Terorism (DIICOT), toţi aceştia fiind acuzaţi că au organizat sau făcut parte din două grupări infracţionale organizate în judeţele Suceava şi Botoşani, specializate în traficul de migranţi, pe relaţia  Republica Moldova-Ucraina-România-Ungaria-Italia sau alte ţări din Spaţiul Schengen.

Potrivit anchetatorilor, de la mijlocul lui 2007 şi până în luna aprilie a acestui an, atunci când reţelele au fost anihilate de poliţiştii şi procurorii din cadrul structurilor de combatere a crimei organizate, cei 33 de inculpaţi au pus la cale transportul a nu mai puţin de 15 grupuri de migranţi, însumând peste o sută de persoane, pentru fiecare transport moldovenii şi ucrainienii care vroiau să ajungă în Occident plătind între 2000 şi 4000 de euro.

Migranţii, cetăţeni moldoveni şi ucraineni, intrau legal în România, de unde erau preluaţi de membrii români ai grupărilor, care îi cazau şi le procurau documente de identitate româneşti autentice, ce aparţineau unor persoane cu fizionomii asemănătoare, sau falsificate.

Aceştia erau scoşi ilegal din ţară şi transportaţi spre Europa de Vest, fie prezentând organelor de control documentele obţinute în condiţiile descrise mai sus, profitând de lejeritatea controlului pe care autorităţile străine îl efectuează cetăţenilor români, fie ascunşi în diverse autovehicule (în special TIR-uri), care efectuau transporturi internaţionale de mărfuri spre ţări din Spaţiul Schengen.

 

17 suceveni, pe lista inculpaţilor

Dintre cei 33 de inculpaţi în acest dosar, în care rechizitoriul are în jur de 800 de pagini, nu mai puţin de 17 indivizi sunt din judeţul Suceava, restul fiind din judeţele Botoşani, Arad şi Neamţ, precum şi din Republica Moldova. 

În faţa judecătorilor Tribunalului Suceava vor ajunge sucevenii Adrian Cureluşă (22 de ani), Gavril Hriţcani (48 de ani), Ilie Pomohaci (45 de ani) şi Gheorghe Pomohaci (46 de ani), toţi din comuna Marginea, Claudiu-Dimitrie Haucă (33 de ani) şi Tiberiu Ionuţ Tcaci (22 de ani), din comuna Moldoviţa, Nistor Ursan (24 de ani), din comuna Arbore, Costel Avram (26 de ani), din comuna Volovăţ, Călin Ioan Henriss (47 de ani), din comuna Vatra Moldoviţei, Cornel Frantiuc (48 de ani), din oraşul Siret, Ion Sorin Schipor (27 de ani), Ionel Nicolai Chira  (27 de ani) şi Vasile Coroamă (33 de ani), din oraşul Vicovu de Sus, Mihai Pânzari (26 de ani), din comuna Dorneşti, Radu Rotundu (50 de ani), Graţian Cosmin Rotundu (21 de ani) şi Ştefan Dorcu (53 de ani) din municipiul Câmpulung Moldovenesc.

Toţi aceştia vor fi puşi sub acuzare pentru constituire, organizare, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat, trafic de migranţi şi complicitate la trafic de migranţi.

 

Foloseau nume false sau porecle şi limbaj codificat

Pentru a nu fi prinşi de oamenii legii, membrii reţelei şi-au atribuit fiecare nume false sau porecle, pe care le foloseau de fiecare dată când vorbeau între ei, la telefon.

Adrian Cureluşă, considerat unul dintre capii reţelei de la Suceava, era apelat „Nelu” sau „Harbuz”, iar Ilie Pomohaci, mâna sa dreaptă, era „Falciu” sau „Falcău”.

Membrii reţelei, susţin anchetatorii, aveau un număr mare de telefoane mobile, fiind folosite cartele pre-pay pentru a comunica între ei, cartele care erau schimbate periodic.

Fiecare migrant era instruit ca, în cazul în care era prins de poliţie, să nu furnizeze nici o informaţie legată de persoanele care le-au organizat transportul spre Occident. Fiecare transport, de altfel, era însoţit de un autoturism care se deplasa înainte pe traseul pe care urma să treacă TIR-ul, autocarul sau microbuzul cu migranţi şi se asigura că nu sunt filaţi, că nu sunt controale în trafic sau filtre de poliţie.

Nu în ultimul rând, membrii reţelei foloseau în discuţiile telefonice dintre ei argouri care să-i ducă în eroare pe oamenii legii în cazul în care aceştia interceptau convorbirile.

Migranţii, de exemplu, erau numiţi „hulubi”, „colete”, „cherestea”, „mere”, „pomişori” etc.

În loc de cazare spuneau „colivie”, „la cald”, la documente de identitate – „cartoane”, iar cuvântul TIR era înlocuit cu „căruţă”, „faeton”.

Atunci când vorbeau despre transporturile de migranţi, acestea erau traduse în „hulubi la zbor”.

Referitor la modul de exprimare a sumelor de bani în cifre au fost utilizate expresii de genul: „doi şi doi”, adică 2200 de euro, „unu şi opt” - 1800 euro, „un bilet” însemnând 100 euro.

 

Cum îşi împărţeau banii

Procurorii DIICOT Suceava susţin că afacerea traficului de migranţi era una foarte profitabilă, acesta fiind şi motivul pentru care zeci de persoane (patroni de societăţi de transport, şoferi etc.) au aderat la cele două grupări infracţionale.

Anchetatorii susţin că pentru fiecare migrant, capii reţelelor primeau între 2000 şi 3000 de euro, profitul împărţindu-se în funcţie de participarea fiecărui membru, de poziţia sa în ierarhia grupului infracţional. Furnizorilor de migranţi le reveneau aproximativ 500 de euro de persoană.

Membrii grupării care realizau transporturile se alegeau cu sume cuprinse între 700 şi 1000 de euro de migrant. Şoferii de TIR şi călăuzele care realizau trecerea frauduloasă a frontierei aveau un beneficiu la fiecare migrant de 500-800 de euro.

De la capii reţelei până la ultimii membri, cu toţii câştigau cel puţin câteva sute de euro.

 

Ascunşi în TIR-ul cu buşteni

Unul dintre transporturile de migranţi a avut loc în cursul lunii noiembrie a anului trecut.

Cinci femei din Republica Moldova le-au plătit racolatorilor moldoveni din cadrul reţelelor suma de 3500 de euro de persoană pentru a ajunge în Italia. Una dintre femeile respective îşi luase cu ea şi fiul, în vârstă de numai 4 ani.

După ce-au intrat legal în România, separat pentru a nu atrage atenţia, cetăţenii moldoveni au fost aduşi pe raza judeţului Suceava, fiind cazaţi la o pensiune din Suceviţa, unde au stat timp de câteva zile. Membrii reţelei au cooptat un şofer de TIR care, în acele zile, urma să efectueze o cursă externă cu o încărcătură de buşteni. Transportaţi cu autoturismul unuia dintre membrii reţelei, migranţi au fost urcaţi în TIR-ul cu pricina pe raza municipiului Arad şi scoşi din ţară prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac. După ce-au intrat în Ungaria, migranţii au fost scoşi din TIR şi urcaţi din nou în maşina unuia dintre membrii reţelei, care trecuse înaintea lor graniţa. Din nefericire pentru ei, drumul spre Italia s-a oprit în Ungaria, maşina în care se aflau fiind trasă pe dreapta de poliţia ungară.

 

Arestaţi şi eliberaţi de judecători

Reţeaua a fost anihilată pe data de 22 aprilie a.c., atunci când poliţişti ai Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Suceava, sub coordonarea procurorilor DIICOT, au efectuat 15 percheziţii domiciliare şi au pus în executare 24 mandate de aducere, pe raza judeţelor Suceava, Botoşani, Neamţ, Arad, Satu Mare şi Iaşi.

În timpul acţiunii, au fost identificate patru persoane de sex feminin, cetăţeni ai Republicii Moldova, însoţite de un lider al reţelei, care intenţiona să le scoată ilegal din ţară, cu documente româneşti contrafăcute.

O bună parte dintre inculpaţi au fost arestaţi preventiv la acea vreme, însă în prezent nici unul nu se mai află în spatele gratiilor, judecătorii apreciind că pot fi cercetaţi şi în stare de libertate.

În dosar au fost cercetate peste 150 de persoane, dintre care şi 81 de cetăţeni moldoveni. Aceştia din urmă, însă, au fost scoşi de sub urmărire penală şi amendaţi de procurori cu sume cuprinse între 400 şi 1000 de lei.

Faţă de alte câteva zeci de persoane s-au disjuns cercetările în alte dosare, ce urmează a fi finalizate în perioada următoare.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Un lot de 33 de indivizi, dat pe mâna judecătorilor de procurorii DIICOT.

Comentarii