Doru POPOVICI

Din fragedă copilărie știm cu toții căprimăvara este anotimpul reîntoarcerii păsărilor călătoare. Puțini sunt cei care nu se bucură când, la revenirea acasă, rândunelele își fac cuib sub streașina casei ori berzele pe stâlpii aflați la vedere. Mierla, sturzul, graurul și încămulte altele sunt tot păsări migratoare și sosesc la noi odată cu primele semne de primăvară. Spre surprinderea mea, deși știam că nu se numărăprintre păsările călătoare, în ultimele două săptămâni am aflat despre două subspecii de papagali care și ele / ei se întorc în aceste zile. Este vorba de cele două exemplare-unicat de papagali ale căror denumiri în latină nu au fost omologate, dar care în româna comună se numesc Marius Șumudicăși Dan Petrescu. Primul papagal, și totodată cel mai vorbitor, adesea chiar obositor de vorbitor, după ce a plecat în Turcia pentru a mia oară, de data asta pentru a salva a trei sute paișpea echipăde la retrogradare și de a primi cetățenie turcă, la pachet cu titlul de cetățean de onoare al urbei salvate de rușinea retrogradării, s-a întors tot pentru a mia oară, salvându-se la timp de furia ălora care crezuseră că au angajat un antrenor, nu un papagal vorbitor. Subspecia ailaltă, de papagal altoit cu bursuc, a ieșit cumva mai tăcută, mai bosumflată, ceea ce e explicabil, fiindcă ce mă-sa să cârâi când îi îndemni pe ai tăi să stea cu dosurile-n poartă toate cele 90 de minute? Abia îi aștept în clasicizatele interviuri de la Digi Sport, în care să ne explice, papagalii naibii, cât de buni sunt ei și cât de tâmpiți patronii care nu le-au cumpărat exact fotbaliștii de care aveau nevoie ca să... Chiar așa: ca să ce!?