Gabriel MANȚĂ

Când scriam că Mitriță n-o poate duce în spate pe Universitatea Craiova un sezon întreg, nu mă așteptam totuși la contraperformanțele din meciul de sâmbătă seară cu FCSB. Nu numai că n-a creat pericol la poarta adversă, dar inexactitățile sale tehnice au dus la pericol la poarta proprie. Iar din păcate pentru el, pericolul a fost cuantificat pe tabela de marcaj, în defavoarea echipei sale. Dar nu ar fi corect să îi atribuim lui această umilință. Tot ce înseamnă management oltenesc-olguțesc se regăsește aici. Antrenori schimbați la orice capriciu al jucătorilor, de câteva ori pe sezon, și cu ce preț? O perpetuă iluzie de a se afla la masa mare. Niciodată însă cu adevărat acolo. Ca dovadă, nici acum. Nu rezonez cu Gigi Becali la aproape nimic în viața asta, dar aroganța sa la adresa lui Rotaru nu mi se pare una complet lipsită de sens, ca atâtea altele ale pipereanului. Patronul Craiovei mari, din moment ce Mititelu a rămas patronul Craiovei mititele, s-a pretat la calcule de o meschinărie jenantă, refuzând amânarea meciului cu Farul Constanța, în speranța de a ciuguli puncte ușoare. Iată că nu s-a întâmplat, dar mai grav e că juveții n-au reușit să recupereze nimic nici de la o trupă a FCSB lipsită de câțiva jucători de bază, accidentați sau suspendați. Ca și cu alte ocazii, degringolada oltenilor se reflectă în selecția la echipa națională. Deși altădată patronul Rotaru făcea gălăgie pentru lăsarea lui Ivan la vatră, acum e pe burtă, deși nici pseudomagul Mitriță nu a fost selectat. În schimb, Nicușor Bancu și-a regăsit locul sub tricolor, binemeritat înainte de accidentare, rămâne de văzut dacă și acum. Dacă tot ne aflăm la capitolul acesta al echipei naționale, să consemnăm că nici adversarii de la FCSB nu au de ce să sărbătorească, pseudomagul Tavi Popescu fiind ignorat până și de Pancu, selecționerul naționalei de tineret! E drept, jucătorul lui FCSB a strălucit în lipsa lui Coman, doar că strălucirea nu ar trebui să fie în lipsa cuiva, ci în pofida lui.