Gabriel MANȚĂ

Trebuie spus, oricât ar părea de jignitor: Serena Williams nu arată a sportivă, ci a fostă sportivă. Dacă ar fi să-l citez pe prietenul meu antrenor, un fel de dulap cu mână bună! Gâfâia încă din primele trei game-uri, alea care se joacă fără pauză... Competitivă încă la deplasarea către înainte, la cea laterală, care presupune schimbarea direcției, aproape că era greu de privit. Adversara ei, o franțuzoaică-vietnameză la care moștenirea tenisului de masă era evidentă, o conducea cu slice-ul de pe ambele părți, emblematic fiind un schimb în care a plimbat-o din colț în colț vreo 5 mingi la rând. Nu uit că Serena a servit pentru meci, prilej la care altădată nu ar fi clipit, însă chiar dacă ar fi câștigat și acum, doar își prelungea suferința. Regretul meu e că nu a picat cu Gabi Ruse, ar fi fost ocazie de aur pentru jucătoarea noastră de a beneficia de lumina reflectoarelor.

Prinsă într-un păienjeniș de slice-uri a fost din păcate și Sorana, de către o jucătoare care nu speria pe nimeni, Maria T. Numai că intelingența ei în joc a fost evidentă, în timp ce Sorana știa una și bună, să dea tare de pe ambele părți. Dacă oricând și oriunde e așa de liniară, mă întreb ce nevoie mai are de antrenor! Tot cu slice-ul, dar numai pe rever, aproape că o împachetase Flipkens și pe Simona, care însă s-a scuturat la timp și a revenit în primul set de la 2-5, iar pe al doilea aproape că l-a tras la indigo. Trebuie să recunoaștem, era previzibil ca Simona să rămână singura româncă pe partea ei de tablou, căci cu adversare ca Badosa, Kvitova și Gauff, celorlalte fete ale noastre le rămânea puțin spațiu de manevră (sper să mă fi contrazis Miki Buzărnescu, al cărei meci cu Gauff nu începuse la trimiterea materialului). Ana Bogdan are meritul că a împins-o pe Kvitova în prelungirile setului secund, fiind nevoie ca aceasta să servească de trei ori pentru meci! Pe partea cealaltă de tablou, Irina Begu o primește astăzi pe Ostapenko, dar la cât de legat a început să joace, poate gestiona forța brută a letonei.

Din turneul băieților amintesc doar că Nadal a scăpat și de adversarul potențial din sferturi, Auger-Aliassime. Deși impresia e că spaniolul se poate împiedica și de adversari mai mărunți, cu cât trec tururile, iarba se tocește, pământul dezgolit începe să aducă cu zgura, iar Nadal se transformă într-o fiară.