Doru POPOVICI

Ei, şi uite-aşa, pe la o vreme, după ce deja o bătuseră-n cap şi imediat după panarama de meci, şi a doua zi până pe-nnoptate, atât cei din studio cât şi fotbaliştii şi oficialii încercând să o scalde, să o-nvârtă, să ne aburească într-un fel sau altul, unul din comentatorii de la Digi a avut ideea de a-l apela pe LiţăDumitru, un foarte mare mijlocaş român din vremea când fotbalul jucat la noi era chiar fotbal, unul al cărui joc era atât de aspru (dar niciodată violent) încât până şi intrările fără mamă, fără tată ale lui Cornel Dinu (colegul său de la Naţionalacea mai spectaculoasă a României) păreau nişte mângâieri deosebit de tandre. Ei bine, Liţă, care n-a fost nici un filosof de mare deschidere spirituală, nici vreun profitor care să se fi ales cu diplome sau cu grade mari pe umeri de pe urmafotbalului, a spus nişte lucruri de un mare bun-simţ, începând cu acela că nu poţi aştepta cine ştie ce mari victorii, calificări şi performanţe de la o echipă în care figurează ăia care toată viaţa lor au avut numai eşecuri. Nu a dat nume, şi chiar avusesem un moment de bucurie când am sesizat că mă înşelasem şi că dl Edward Iordănescu nu îl convocase pe loser-ul suprem, Keseru, golgheterul care în viaţa lui n-a marcat un gol care chiar să conteze la echipa naţională, unde a fost convocat de mii de ori, de sute de selecționeri! Sau invers: de sute de ori, de mii de selecţioneri! Auzindu-l însă pe Liţă, pe care l-am admirat cât i-a fost cariera de lungă, am înţeles unde bătea: păi, în primul rând, la Chichireș(hai, convingeți-mă că nu-l cheamă chiar aşa!), pe la care trec obligatoriu toate fazele care se termină cu gol în poarta noastră, la Maxim (ce naiba or fi văzând la ăsta toţi selecţionerii din ultima sută de ani!?) pe care nu mi-l amintesc făcând nici măcar un dribling de Doamne ajută, darămite vreun assist sau chiar vreun gol!?, la Alin Toşca (fraţi români, peste ăsta cum naiba or da toţi selecţionerii, din moment ce nu se aude şi nu se vede nicăieri? Să ne înţelegem: poate n-or fi ăştia trei chiar cei mai proști. Totuşi, nişte deştepţi nu mai găsim pe nicăieri? Măcar la secţiunea "antrenori"!