Gabriel MANȚĂ

Am auzit o formulare cinică la Radio Sport Total FM, una care parcă m-a izbit în moalele capului. Mai întâi s-a formulat întrebarea: de ce televiziunile sunt prezente în păr pe Giuleşti la greviştii foamei şi, cu toate astea, jurnalele de ştiri deschid cu orice altceva? Răspuns: aşteaptă să moară cineva pentru a începe şouul! Deci pe ăştia îi doare în spate de revendicări, ei stau acolo ca să nu piardă momentul care să le dea şansa unor „breaking news” de pomină! Şi atunci să te ţii înfierări pentru alde Naşu şi Corleone, să te ţii lacrimi de crocodil pentru victimă şi familia sa. Până atunci, e mai interesant Gigi Becali, cu a nu ştiu câta cerere de întrerupere a pedepsei, pentru aceleaşi motive puerile. Dacă ar fi trăit astăzi, Napoleon şi-ar fi completat astfel celebra sa zicere: cimitirele ŞI PUŞCĂRIILE sunt pline de oameni de neînlocuit! Chiar aşa, peste ani, când îi va veni sorocul, Gigi Becali va încerca să negocieze cu Doamna cu coasa „întreruperea pedepsei” pentru că le expiră contractele bourcenilor şi chiricheşilor de atunci?!

Revenind la cauza greviştilor, salamandra fotbalului românesc încearcă să scape sacrificându-şi coada. Dumitru Costin, cel care ar fi venit cu catastrofala idee a barajului Rapid-Chiajna, şi-a dat demisia. Dacă TAS-ul, identificat de Dragomir ca principalul vinovat, nu putea fi tras la răspundere de la Bucureşti, iată că se oferă pe tavă o demisie, a vinovatului autohton, desigur unul mai mic decât TAS-ul. Ce şcoală a manipulării au ăştia! Păi nu am stabilit că oamenii ăia nu protestează pentru gafa cu barajul? Asta doar a umplut paharul, dar şeful ligii şi preşedintele federaţiei au pe conştiinţă mult mai multe. Şi ştiute, şi neştiute. Pentru unele din alea ştiute sunt cercetaţi, iar pe alea neştiute ştiu că nu le pot acoperi decât perpetuându-se în scaune. Până la capăt, până când nu va mai conta. Căci dacă s-ar cere acum afară, ar intra prea repede înăuntru, înţelegeţi unde bat. Dar, în definitiv, trebuie înţeles un lucru simplu, atât de ei, cât şi de noi: aşa cum un preşedinte de ţară (democratică, desigur!), chiar dacă este fără pată, nu poate fi ales decât un număr limitat de mandate, tot aşa şi preşedinţii mai mărunţi, de ligi sau federaţii. Păi ce vreţi voi, bă, să vă transformaţi în regi?