Doru POPOVICI

Am văzut două meciuri senzaţionale, cu câte 5 goluri fiecare, unul din Spania şi celălalt din România. De fapt, trei, cu tot cu Monchengladbach – Werder, dar ăsta n-a fost chiar meci, ci măcel. Din moment ce s-a terminat cu 5-0. La Vaslui, în loc de un alt măcel, aşa cum ar fi fost aproape logic dacă la Pandurii s-ar fi perpetuat dezinteresul pentru performanţă ca în toţi anii trecuţi, am văzut un meci comparabil sub toate aspectele cu orice partidă din campionatele pe care le tot elogiem, din Spania sau Anglia: tehnică, viteză, angajament, răsturnări, suspans. Şi, evident, o greşeală de arbitraj care s-a soldat cu penalty şi gol în favoarea gazdelor, fapt ce umbreşte cumva superba lor victorie obţinută în prelungiri, după egalarea survenită tot în prelungiri. Una peste alta, a fost un meci care ne-a ţinut încordaţi până în ultima lui secundă. Cealaltă partidă cu 5 goluri şi cel puţin tot atâta tensiune a fost cea de la Valencia, în care gazdele au luat bătaie (2-3) de la un Real Madrid pe care în mod evident în acest an nu-l poate opri nimeni din cursă. Un Real ale cărui goluri sunt parcă din ce în ce mai spectaculoase, pe fondul unui spirit ofensiv de care nu l-aş fi crezut în stare pe Mourinho nici sub ameninţare cu puşca. Real a învins la Valencia, acolo unde Barcelona abia scosese un egal extrem de chinuit, 2-2. Diferenţa asta, de doar un singur gol în plus al Real-ului, arată însă clar că Real este în acest an altceva decât în ultimii 5-6 ani. Dincolo de orice, arta spectacolului fotbalistic total este cea care rămâne sfârşitul fiecărui meci: între frecuşul ăla al mingii, cu câte 30, 57 ori 141 de pase consecutive ale Barcelonei şi golurile din două pase şi-un şut sănătos ale Real-ului, aproape că nu există comparaţie. La fel ca la Vaslui, şi la Valencia a existat o fază litigioasă. Diferenţa e că în timp ce la Vaslui arbitrul român a dat un penalty inexistent, la Valencia spaniolul l-a refuzat gazdelor într-o fază care putea aduce egalarea. Reluările au arătat clar că a avut dreptate: mingea fusese repusă cu pieptul, nu cu mâna. Mai trebuie spus încă un lucru: că reluările T.V. au fost mai bune la noi decât la ei! În sfârşit, i-am bătut şi noi la ceva pe spanioli.