Cei care vor să cumpere ţigări ar putea avea nevoie de autorizaţie

Experţii în sănătate publică din Australia au elaborat un proiect menit să ţină evidenţa numărului de ţigări care pot fi cumpărate de fiecare cetăţean, fumătorii fiind nevoiţi să plătească pentru o autorizaţie anuală care ar limita cantitatea de ţigări achiziţionate în două săptămâni.

Propunerea radicală, care doreşte, pe scurt, introducerea unei "autorizaţii de fumat" pentru reducerea efectelor dăunătoare ale tutunului, a fost deja întâmpinată binevoitor de unii şi categorizată drept scandaloasă de alţii, scrie Daily Mail.

Conform sugestiei, publicată săptămâna aceasta de profesorul Simon Chapman de la Universitatea din Sydney, Australia, în revista PLOS Medicine, fumătorii ar trebui să aplice şi să plătească pentru o autorizaţie obligatorie sub forma unui card cu cip care va fi arătat la achiziţionarea ţigărilor.

Acest lucru ar putea descuraja adolescenţii de la a se apuca de fumat, este de părere Dr. Chapman. Tot potrivit acestuia, comercializarea tutunului este în prezent supusă unor controale superficiale în comparaţie cu alte produse periculoase care ameninţă atât siguranţa personală, cât şi cea publică.

"Consumul prelungit de tutun provoacă moartea în cazul a aproximativ jumătate dintre fumători, statisticile arătând că până la sfârşitul acestui secol numărul oamenilor care mor din cauza bolilor cauzate de tutun va ajunge la un miliard", a spus Chapman. "Nici o altă activitate nu provoacă atât de multe morţi anual."

Cardul dotat cu cip i-ar permite guvernului să limiteze cantitatea de ţigări cumpărate de un fumător, profesorul Chapman sugerând că 50 pe zi pentru o medie de două săptămâni ar fi de ajuns pentru fumătorii înrăiţi.

Chapman a adăugat că autorizaţia ar fi reînnoită în fiecare an, fumătorii stabilind limite zilnice pentru ţigările cumpărate. Aceştia ar fi de asemenea testaţi cu privire la cunoştinţele lor despre riscurile de sănătate pe care le implică viciul. În plus, informaţiile adunate din aplicaţiile cardului ar putea fi folosite pentru o mai bună formulare a strategiilor de prevenire a fumatului.

Cei care se opun acestei idei, a continuat profesorul din Australia, ar putea sugera că în curând vor apărea autorizaţii pentru consumul de alcool sau de produse fast-food sau pentru a putea întreprinde orice altă activitate "riscantă".

"Argumentul acesta se bazează pe înţelegerea în general precară a amplitudinii riscurilor fumatului faţă de alte riscuri pentru sănătate cumulate zi de zi", Simon Chapman a explicat.

Pe de altă parte, într-o replică scrisă la articolul iniţial, profesorul Jeff Collin de la Universitatea din Edinburgh, Scoţia, a spus că o autorizaţie pentru fumat nu ar putea funcţiona.

"Conotaţiile autoritariene ale acestei autorizaţii s-ar confrunta în mod inevitabil cu o ostilitate pronunţată. În Marea Britanie, de exemplu, guverne succesive au eşuat în tentativele de a introduce carduri de identitate", a spus Collin, adăugând că o astfel de autorizaţie i-ar stigmatiza şi îndepărta pe fumători şi ar muta accentul de pe industria tutunului, pe care el o consideră adevăratul vinovat.

Potrivit profesorului din Edinburgh, provocarea fundamentală este că îndreptarea către o societate fără fumători ar trebui să depindă de determinanţii sociali ai sănătăţii şi să promoveze egalitate şi dreptate socială, verdictul lui fiind: "Propunerea unei autorizaţii pentru fumat ar trebui să fie respinsă pentru că eşuează în îndeplinirea acestei provocări".

În ultimii ani, Regatul Unit al Marii Britanii a iniţiat diverse măsuri pentru a descuraja acest viciu. În Anglia, fumatul a fost interzis în spaţii publice închise în iulie 2007, inclusiv în baruri şi restaurante, măsură luată şi de Scoţia şi Ţara Galilor.