Organizaţia europeană pentru cercetări nucleare (CERN) va pune în funcţiune, pe 10 septembrie, Large Hadron Collider (LHC), un accelerator de particule gigantic, destinat descoperirii secretelor creării Universului, a anunţat, joi, directorul general al organizaţiei, citat de AFP.

Large Hadron Collider este îngropat la 91 de metri sub Alpi, în regiunea graniţei franco-elveţiene. Locul în care se află acceleratorul are lungimea de 27 de kilometri şi înălţimea egală cu cea a unei clădiri de 12 etaje. Dispozitivul a fost realizat pentru a genera o temperatură de peste trei miliarde de grade Celsius, astfel încât să poată crea condiţiile existente imediat după Big Bang.

Mecanismul, a cărui construcţie a început în 2003, va fi pus în funcţiune cu aproape un an întârziere faţă de calendarul prevăzut.

LHC, care a costat 5,57 de milioane de euro, este necesar pentru a obţine condiţiile care au existat în primele secunde de după Big Bang, prin unificarea atomilor la viteze mari.

În cadrul evenimentului, particulele atomice se vor deplasa în jurul unei serii de inele, aliniate pe aceeaşi direcţie cu magneţi puternici, care vor accelera particulele până când acestea vor atinge o viteză apropiată de cea a luminii. Fiecare particulă se va deplasa în tunelul lung de 27 de kilometri de 11.245 de ori pe secundă înainte de a intra în coliziune cu o alta. Temperatura generată de ciocnirile dintre particule va fi de 100.000 de ori mai mare decât cea din centrul soarelui, cercetătorii fiind de părere că aceasta va fi suficient de puternică pentru a dezvălui primele particule care au existat în momentele de după naşterea Universului.

Cu ajutorul acestui mecanism, cercetătorii speră să găsească bosonul Higgs, o particulă instabilă numită şi "a lui Dumnezeu", pe care mulţi au studiat-o fără să o fi văzut vreodată. De asemenea, specialiştii vor să studieze supersimetria, un concept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizare descoperiri din ultimii ani, aceea că materia vizibilă nu reprezintă decât 4% din Univers. Materia neagră (23%) şi energia neagră (73%) împart restul. Cercetătorii de la CERN vor, de asemenea, să studieze misterele materiei şi anti-materiei.

Experimentul nu are numai susţinători, ci şi opozanţi. Astfel, un grup de militanţi pentru protecţia mediului din Hawai au depus o acţiune în justiţie, cerând un ordin de interdicţie contra specialiştilor CERN. Reclamanţii se tem că experimentul ar putea genera o gaură neagră care să distrugă viaţa pe Terra.

"The Large Hadron Collider este ca o maşină a timpului care ne va duce mult înapoi în perioada Big Bang-ului, prin recrearea condiţiilor care au existat atunci. Vom vedea astfel noi tipuri de materie pe care nu am fost capabili să le identificăm anterior", a declarat Frank Close, specialist în fizică la Universitatea Oxford, în urmă cu mai multe luni. "Ideea că acest experiment ar putea atrage sfârşitul lumii este ridicolă", a spus el.

CERN, primul laborator de cercetare din lume pentru fizica particulelor, este un organism internaţional fondat în 1954 de 12 ţări europene.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Acceleratorul uriaş de particule, pus în funcţiune pe 10 septembrie.

Comentarii