„Interferenţe etnografice”, la Muzeul de Ştiinţele Naturii Suceava

La Muzeul de Ştiinţele Naturii din municipiul Suceava s-a deschis luni expoziţia „Interferenţe etnografice”, manifestare itinerantă circumscrisă proiectului transfrontalier cu genericul „Să ne păstrăm trecutul pentru a ne crea viitorul”.

Expoziţia reconstituie un interior de casă ţărănească având ca punct principal de reper un cuptor tradiţional

Proiectul, derulat de Muzeul Bucovinei împreună cu partenerul ucrainean - Muzeul Regional de Arhitectură Populară şi Trai din Cernăuţi, partenerul moldovean - Muzeul de Istorie şi Etnografie Bălţi şi partenerul român - Consiliul Judeţean Suceava, este finanţat în cadrul Programului Operaţional Comun România – Ucraina - Republica Moldova 2007-2013 de Uniunea Europeana prin Instrumentul European pentru Vecinătate şi Parteneriat şi cofinanţat de statele participante în program, având un buget total de 208.500 de euro.

Expoziţia de la Suceava, etalată în sala multimedia de la etajul Muzeului de Ştiinţele Naturii, reconstituie un interior de casă ţărănească având ca punct principal de reper un cuptor tradiţional. Perimetrul expoziţional este completat cu elemente de mobilier (masă, pat, ladă de zestre) care constituie suport pentru piesele de ceramică, textile de interior, diverse obiecte utilitare.

Aşa cum a spus la deschidere managerul de proiect, dr. Doina Maria Creangă, directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, expoziţia, care va fi itinerată la Bălţi (Republica Moldova) şi la Cernăuţi (Ucraina), este însoţită de patru cataloage trilingve (română, ucraineană, engleză), care vizează portul popular, mobilierul, ceramica şi textilele de interior.

Fiecare expoziţie va determina o mai bună înţelegere a contextului cultural regional şi a moştenirii etnografice

La evenimentul de la Suceava au participat şi şi-au exprimat convingerea că relaţiile muzeale şi cele de prietenie între parteneri vor continua şi prin alte proiecte comune directorii celor trei muzee implicate în derularea acestui proiect, respectiv Constantin-Emil Ursu (Muzeul Bucovinei), Ludmila Dobrogeanu (Muzeul de Istorie şi Etnografie din Bălţi) şi Oleg Kuchurian (Muzeul Regional de Arhitectură Populară şi Trai din Cernăuţi).

Întrucât patrimoniul cultural etnografic din cele trei regiuni are un fond comun, abia putându-se sesiza anumite particularităţi, fiecare expoziţie, făcând apel la patrimoniul mixt de factură română, ucraineană sau moldoveană deţinut de fiecare muzeu, va facilita reflectarea unei realităţi etnografice şi culturale existente de o parte şi de alta a graniţelor şi va determina o mai bună înţelegere a contextului cultural regional şi a moştenirii etnografice. 

În cadrul proiectului a fost elaborat un „Ghid de bune practici” şi un sistem digital de gestionare a patrimoniului

Realizatorul expoziţiei, muzeograful Aurel Prepeliuc, a spus că expoziţia şi cataloagele sunt „partea de vizibilitate” a proiectului, dar în spate există o intensă muncă de echipă. 

Echipa de proiect are următoarea componenţă: Doina Maria Creangă - manager de proiect, Carmen Maria Bădăluţă - asistent manager, Ludmila Dobrogeanu şi Oleg Kuchurian - coordonatori de proiect, Elena Novac - responsabil financiar, Nataliia Diachuk - responsabil financiar şi de achiziţii, Iuliana Roşca - responsabil PR, comunicare, Tiberiu Polocoşeriu şi Valentyna Bordiyan - responsabili digitizare, prezervare şi valorificare patrimoniu, Natalia Dănilă Sandu şi Vasyl Pavliuk - responsabili schimb de experienţă, Aurel Prepeliuc - responsabil cu valorificarea patrimoniului, Dana Elena Sandu - responsabil achiziţii, Dan Cotoc - conducător auto.

În afară de cele patru cataloage (care totalizează 12.000 de exemplare), în cadrul proiectului a fost elaborat şi un „Ghid de bune practici”, precum şi un sistem digital de gestionare a patrimoniului.

Expoziţia de la Suceava poate fi vizionată pe parcursul a 20 de zile.