„Mărţişoare cu ...cântec”, de la Vatra Dornei, la Gura Humorului

Consiliul Judeţean Suceava, Centrul Cultural Bucovina - Centrul pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Muzeul Bucovinei, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, „Monitorul de Suceava” şi Grupul Editorial „Muşatinii”, organizatorii şi promotorii seriei de manifestări dedicate „Anului 80 al Artelor Plastice Bucovinene”, au alcătuit o caravană itinerantă care, sub genericul „Mărţişoare cu...cântec”, a poposit miercuri la Vatra Dornei şi Gura Humorului.

Mărţişoarele au constat în cărţi, iar cântecul i-a aparţinut lui Andi Drăguşanul

Mărţişoarele, care au fost oferite în dar tuturor celor care au participat la întâlnirile organizate în cele două localităţi, au constat în volumele editate pentru a marca „Anului 80 al Artelor Plastice Bucovinene” (cărora li s-au adăugat şi alte producţii editoriale puse la dispoziţia celor interesaţi), iar cântecul i-a aparţinut lui Andi Drăguşanul, solistul trupei Toy Machines, care a oferit elementul de spectacol contrapunctând muzical lansările şi prezentările de carte.

Şi dacă la Vatra Dornei toate acestea s-au petrecut în Salonul Alb al Casei de Cultură „Platon Pardău”, în cadrul vernisajului expoziţiei de acuarelă a artiştilor plastici Radu Bercea şi Ioan Bodnar, la Gura Humorului evenimentul s-a conexat cu expoziţia de pictură a maestrului Corneliu Tincu, repusă pe simeze cu prilejul comemorării artistului la împlinirea unui an de la întreruperea „zborului colorat” al acestuia.

Expoziţia de acuarelă „Armonii de primăvară”

Avându-l ca principal organizator şi prezentator pe scriitorul Ion Drăguşanul, manifestarea itinerantă a debutat la Vatra Dornei cu expoziţia intitulată „Armonii de primăvară”, expoziţie apreciată de prof. Victoria Ostaficiuc ca fiind „extrem de unitară”, deşi este realizată de doi creatori; unitară atât prin genurile abordate (flori şi peisaj), prin tehnica de lucru (acuarela), cât şi prin compatibilitatea cromatică a celor doi artişti, care sunt buni prieteni.

Acuarela, „o tehnică dificilă”, şi florile „greu de pictat”, cum a remarcat prof. Victoria Ostaficiuc, cu atât mai greu pentru pictorii români „care sunt vegheaţi de ochiul foarte aspru al lui Ştefan Luchian”, maestrul de neegalat în pictarea florilor.

„Adevărate poeme optice”

În prezenţa lui Radu Bercea şi cu regretul că lui Ioan Bodnar starea de sănătate nu i-a îngăduit deplasarea, participanţii la vernisaj au apreciat delicateţea şi cromatica fluidă a acuarelelor.

Acuarele (în care „albastrul, cea mai rece culoare, devine caldă şi prietenoasă” şi în care zăpada din peisajele hibernale are o infinitate de nuanţe, de la griurile de la lumina zilei, la „movul palid de la apus”) care sunt „adevărate poeme optice”, aşa cum a spus în cuvântul său graficianul Mihai Pînzaru PIM, care a subliniat totodată că Ioan Bodnar a trecut de la tehnica picturii în ulei la acuarelă la insistenţele prietenului său Radu Bercea, „un maestru al acestei tehnici, care îi demonstrează pe deplin valoarea”.

Cărţi şi cântece cu acompaniament de chitară

Lansarea şi prezentarea cărţilor-mărţişor (volumele “Bătălia bucovineană pentru Eminescu”, “Puţinătăţi. Petecuţe de viaţă”, de Elena Greculesi, „Cântecele”, de Ion Drăguşanul, şi “Efigii în filigran”, de Tiberiu Cosovan), dar şi a lucrării bilingve „Planul Districtului Bucovina în 72 secţiuni, întocmit după ridicări geometrice în anii 1773, 1774 şi 1775 de Departamentul Cezaro-Crăiesc al Statului Major General”, o „radiografie” cartografică a peisajului Bucovinei de la începutul epocii moderne, publicată prin efortul conjugat al lui Ioan Iosep, Constantin-Emil Ursu şi Simona Palagheanu, a fost alternată cu momentele muzicale în interpretarea lui Andi Drăguşanul. Cântece în limba engleză, cu acompaniament de chitară, compoziţii proprii şi cover-uri din repertoriul trupei Toy Machines şi din repertoriul individual.

„Femeile şi florile domină viaţa noastră de zi cu zi”

Manifestarea de la Vatra Dornei a avut parte şi de alte mărţişoare. Primarul municipiului, Ioan Moraru, care a apreciat evenimentul ca fiind unul „dedicat cărţii, picturii, femeii şi florilor” (cu sublinierea că „femeile şi florile domină viaţa noastră de zi cu zi” şi cu una din cele 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea: ”Cărui bărbat nu-i plac femeile? În primul rând le iubeşti pentru farmecul lor, şi în al doilea rând le iubeşti pentru că fac oameni”), a oferit tuturor doamnelor şi domnişoarelor din sală, în numele instituţiei primăriei, dar şi în nume personal, câte o floare, un mărţişor şi o bomboană de ciocolată.

Corneliu Tincu, Cetăţean de Onoare (post mortem) al oraşului Gura Humorului

Seara, pe drumul de întoarcere spre Suceava, caravana a poposit la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina din Gura Humorului. În prezenţa unui public numeros, manifestarea s-a desfăşurat în acelaşi mod, având însă cadrul vizual asigurat de lucrările maestrului Corneliu Tincu, lucrări pe care regretatul artist cu origini ieşene, care s-a împământenit la Gura Humorului, le-a donat instituţiei muzeale la aniversarea vârstei de 70 de ani.

Ca o punte între generaţii, foaierul muzeului etala, pe câteva panouri, sub privirea severă din autoportretul maestrului, desenele copiilor participanţi la expoziţia-concurs „Penelul fermecat”. Cu o zi în urmă, la moment comemorativ, Consiliul Local a conferit trei titluri de Cetăţean de Onoare al oraşului Gura Humorului, maestrului Corneliu Tincu (post mortem), artistului plastic Radu Bercea şi interpretei cântecului bucovinean Maria Macovei.

„O seară reuşită” care întâmpină „o primăvară frumoasă”

O manifestare pe care Mihai Pînzaru PIM a apreciat-o ca fiind „un semnal de împrimăvărare sub semnul tristeţii comemorării lui Corneliu Tincu”, dar şi o „recunoaştere a activităţii prestigioase şi prodigioase” a unor artişti humoreni prin acordarea titlului de Cetăţean de Onoare.

L-au omagiat pe maestrul Corneliu Tincu, Elvira Romaniuc, directorul muzeului humorean, scriitorul Ion Drăguşanul, graficianul Mihai Pînzaru PIM, s-au prezentat şi s-au oferit cărţi în dar, s-au recitat versuri, s-au ascultat şi s-au aplaudat momentele muzicale susţinute de Andi Drăguşanul.

Prezent la eveniment, directorul Centrului pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Suceava, Călin Brăteanu (care, sosit de la altă manifestare, a spus că acest itinerar ar fi putut avea genericul „Dintr-o casă în altă casă”) a apreciat întâlnirea ca fiind „o seară reuşită” care întâmpină „o primăvară frumoasă”.

Un omagiu adus oamenilor fără de care muzeul din Gura Humorului nu ar fi existat

Întâlnirea a fost marcată şi de un moment emoţionant, în care Elvira Romaniuc a adus un omagiu „oamenilor fără de care muzeul din Gura Humorului nu ar fi existat”.

În primul rând ctitorilor acestuia (şi mentorilor ei „întru abecedarul etnografiei”), Constantin şi Eleonora Scorţaru, prof. Ioan Andrişel, restauratorului Mihai Şuhan, dar şi fostului director al Muzeului de Istorie Suceava, Octav Monoranu, precum şi primarului şi viceprimarului oraşului Gura Humorului, Marius Ursaciuc şi Alexandru Balău.

Şi, nu în ultimul rând, colegilor muzeografi şi personalului muzeal, cu care a realizat întreaga activitate a instituţiei.

„Un eveniment pentru ochi, pentru inimă şi pentru suflet”

La finalul manifestării, s-a făcut şi o propunere. Cu emoţie în glas, unul dintre pictorii humoreni, Mircea Catargiu, a propus organizarea unei expoziţii anuale a artiştilor plastici locali care să poarte numele maestrului Corneliu Tincu.

Aşa cum a remarcat viceprimarul Alexandru Balău, „luna martie a început bine şi sperăm să avem parte tot anul de evenimente frumoase”.

Evenimente frumoase ca şi această întâlnire, pe care Elvira Romaniuc a apreciat-o ca fiind „un eveniment pentru ochi, pentru inimă şi pentru suflet”.

O seară care, în întâmpinarea Zilei Femeii, s-a încheiat cu o poezie scrisă de Ion Drăguşanul la vârsta de zece ani şi cu piesa preferată a mamei lui Andi.