Sala „Pictor Aurel Băeşu”, din cadrul Muzeului de Artă „Ion Irimescu” din Fălticeni, a găzduit duminică, 8 ianuarie, începând cu ora 16:00, lansarea volumului de versuri „Urmele păsării-cuvânt”, care poartă semnătura poetului Alexa Paşcu.
Cea de-a şasea carte a poetului fălticenean vine ca o continuare a ideilor poetice din volumul precedent („Dorul de cânt, de lumină cuvânt”), a apărut la editura ieşeană „Studis” şi cuprinde 101 poeme dispuse în trei secţiuni: „Sufletul înveselit de timp”, „Cântând iubirea” şi „Căutând lumina”.
Cartea a fost prezentată de criticul literar Isabel Vintilă şi de poetul Alexandru Ovidiu Vintilă, iar despre activitatea literară a poetului Alexa Paşcu a vorbit profesoara Mioara Gafencu.
Evoluţie atât la nivelul formei cât şi din punct de vederea ideatic
Prin această carte Alexa Paşcu deschide un nou capitol al scrierilor sale, reevaluându-se pe sine şi reconfigurându-şi viziunea despre lume şi literatură. Isabel Vintilă a spus: “Putem afirma că în volumul de faţă se simte o evoluţie a poeziei domnului Alexa Paşcu, atât la nivelul formei cât şi din punct de vederea ideatic. Coordonatele poeziei sale se structurează pe aceleaşi teme, obsedante, timpul, iubirea şi divinitatea. Poetul este de această dată un pelerin care poate să se uite în urmă cu seninătate, căci sufletul îi este împăcat”.
Volumul ne dezvăluie un alt Alexa Paşcu, aflat în căutarea misterelor, pe nebănuite şi nesfârşite cărări. În acest nou volum de poezie, Alexa Paşcu abordează o lirică a zborului, a plutirii, a înălţării. Este vorba de o înălţare spirituală prin intermediul păsării-cuvânt. Cuvântul, pentru Alexa Paşcu, devine mijlocitor între cer şi pământ. Cuvântul face posibilă celebrarea zborului şi astfel împlinirea unui vis tainic, “din vremea când/ îmi luam zborul/ de pe al copilăriei câmp”, cum o spune chiar poetul în textul inaugural al volumului.
„Este o lege sacră ce mă leagă de a şti mai mult decât ştiu”
Aşa cum a precizat scriitorul Ovidiu Vintilă, „aflat în căutarea misterelor, Alexa Paşcu, prin poezia sa, ne trimite cu gândul când la Eminescu, când la Nichita Stănescu, dezvăluindu-ne, la fel ca aceştia, sensul iubirii dar şi ceea ce înseamnă măreţia naturii, frumuseţea inegalabilă a izvoarelor tremurătoare, a spărturii din nori, a soarelui ce pare un chip arămiu, şi toate acestea în spaţiul deschis al iubirii alături de semenii săi, pentru care, în definitiv, scrie”.
Alexa Paşcu a precizat: “Cele trei secţiuni ale cărţii lansate astăzi, <Sufletul înveselit de timp>, <Cântând iubirea> şi <Căutând lumina>, sunt dedicate copiilor, soţiei şi părinţilor mei, care au trecut în lumea de dincolo. Toate au o semnificaţie: viaţa omului, cu bune şi rele, şi au în comun iubirea. Iubirea muncii, iubirea de cei dragi, iubirea de semeni, iubirea adevărului şi dreptăţii, iubirea dăruirii, iubirea de neam şi ţară, iubirea desăvârşirii ca om cu încredere în Dumnezeu. Este o lege sacră ce mă leagă de a şti mai mult decât ştiu. De aceea vreau/ şi alţii să-nţeleagă/ de ce eu sunt din ce în ce mai viu”, a spus.
Tot Alexa Paşcu a menţionat că volumul de versuri lansat la Fălticeni este o dedicaţie pentru aniversarea a 162 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.