Omagierea eroului-cărturar Ion Grămadă

Consiliul Judeţean Suceava şi Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, în colaborare cu Primăria comunei Stroieşti, au marcat vineri împlinirea a 125 de ani de la naşterea cărturarului bucovinean Ion Grămadă (3 ianuarie 1886 - 27 august 1917).

Expoziţie de carte şi depunere de jerbe de flori la monumentul eroului bucovinean

La biblioteca publică suceveană au fost expuse în două vitrine o serie de cărţi care vizează personalitatea eroului-cărturar bucovinean, cărţi între care se remarcă volumul „Cartea sângelui”, lucrare realizată de scriitorul Ion Drăguşanul în anul 2002 (când s-a constituit Grupul Editorial „Ion Grămadă”), carte tipărită într-un tiraj de 5000 de exemplare care s-au distribuit gratuit.

Despre Ion Grămadă, Nicolae Iorga spunea că „între toţi tinerii din ţerişoara lui nu era unul să-l întreacă”, iar Constantin Loghin scria că „Bucovina a pierdut în Grămadă...nu numai un erou căzut pe câmpul de luptă, ci şi un scriitor gingaş, un profesor  destoinic, un istoric temeinic, un naţionalist înfocat, un dibaci traducător, un orator iscusit şi pe cel mai mare gazetar şi prozator al ei”.

Momentul de omagiere a avut loc la monumentul lui Ion Grămadă, monument realizat de sculptorul Cezar Popescu şi ridicat, cu câţiva ani în urmă, din iniţiativa lui Ion Drăguşanul, pe culmea de pe partea dreaptă a drumului, la intrarea dinspre Suceava în comuna Stroieşti.

Au depus jerbe de flori, din partea Consiliului Judeţean Suceava şi a Bibliotecii Bucovinei, directorul instituţiei de carte sucevene, prof. dr. Gheorghe-Gabriel Cărăbuş, şi metodistul Bogdan Murgoci, precum şi primarul Ion Băiţan, din partea Primăriei comunei Stroieşti.

Monumentul, care îl înfăţişează pe Ion Grămadă cu chipiu, îmbrăcat cu tunică militară, este înălţat pe un soclu flancat de două postamente placate cu marmură albă, pe care sunt trecute nume de eroi (Iustin Breabăn, Ion Grămadă, Lascăr Luţia, Ambrozie Micuţariu, Silvestru Micuţariu, Dumitru Mihalaş, Vasile Popescu, Teodor Turturean, Aurel Tudor) şi martiri bucovineni (Traian Brăileanu, Dumitru Catană, Grigore Filimon, Em. Grigorovitza, Vladimir Macoviciuc, Gherasim Nicoară, Iancu Nistor).

Scriitorul, istoricul şi publicistul Ion Grămadă

Scriitor, istoric şi publicist bucovinean, Ion Grămadă s-a născut la 3 ianuarie 1886 în satul Zahareşti din Bucovina.

A urmat studiile liceale la Suceava. Ca elev încă, în clasa a VI-a, scrie schiţe şi nuvele, unele dintre acestea publicându-le în „Junimea literară” (Cernăuţi) şi „Luceafărul” (Budapesta), semnând cu pseudonimul Nicu Nalbă. Ulterior, s-a înscris la Facultatea de Litere, specializarea Istorie şi Geografie, a Universităţii din Cernăuţi (în perioada 1906-1910) şi apoi la Universitatea din Viena (1910).

La Viena devine membru al Societăţii „România Jună” şi colaborează la „Deutsches Volksblatt”. Înfiinţează gazeta „Deşteptarea” din Cernăuţi (1907) şi este redactor la ziarul „Românul” din Arad (1912-1913).

La 1 ianuarie 1913 se reîntoarce la Viena, pentru continuarea studiilor, pentru ca la data de 16 iulie, acelaşi an, să-şi dea doctoratul în litere cu teza „Participarea românilor la asediul Vienei - 1683” („Anteil der Rumänien an der Belagerung Wiens - 1683”. Din 1913, este profesor la Liceul german din Cernăuţi, unde a predat în limba română, istoria şi logica, atunci când aceste materii trebuiau predate în limba germană.

În 1914 intră ca redactor la „Viaţa nouă”, organul de presă al Clubului Naţional Român, ziar prin care încearcă să trezească interesul românilor pentru unitatea naţională.

În 1914 pleacă la Bucureşti şi publică o serie de articole în „Dimineaţa”, susţinând cauza românilor bucovineni.

Înrolat voluntar, în 1916, în armata română angajată în luptele pentru reîntregire, cere să fie trimis în linia întâi a frontului. La comanda unui pluton de vânători de munte, din Regimentul 8, cade în luptă pe 27 august 1917 la Cireşoaia, jud. Bacău, în timpul unui un asalt al trupelor române. Victoria românilor a contribuit la grăbirea sfârşitului campaniei din anul 1917, campanie începută prin victoriile de la Mărăşti, continuate cu cele de la Mărăşeşti şi Oituz.

Autor de nuvele, schiţe, eseuri cu subiecte din viaţa ţăranului român, aflat în mediul său natural, sau ieşit din acest mediu (la şcoală, oaste), care prevesteau un scriitor de mare forţă, Ion Grămadă publică o serie de studii despre vechea Bucovină. Este autorul unei valoroase monografii despre Societatea „România Jună” din Viena, iar postum i-au apărut două lucrări: „Scrieri literare” (1924) şi „Cartea sângelui” (Antologie de Ion Drăguşanul - Suceava, 2002).