Google
 
joi, 28 aug 2008 - Anul XIII, nr. 202 (3883)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6662 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,0794 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook

Pelerinaj

„Pe urmele Măriei Sale”

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)
Click aici pentru VIDEO
„Pe urmele Măriei sale”, pelerinaj la Mănăstirea Războieni – Valea Albă şi Cetatea Neamţ, a fost cea de-a patra acţiune culturală care se înscrie în „Sărbătoarea Voroneţului – 520 de ani”.
Un grup format din 34 de persoane (măicuţe de la Voroneţ, profesori universitari, sociologi, jurnalişti) au pornit marţi într-o călătorie „pe urmele vitejilor”, pe urmele Măriei Sale Ştefan cel Mare. Aşa cum a spus stareţa de la Mănăstirea Voroneţ, maica Irina, „mergem pe urmele vitejilor lui Ştefan, care au dat dovadă de jertfă”.

Popas la Mănăstirea Războieni - Valea Albă
Primul popas a fost la Mănăstirea Războieni - Valea Albă, pe locul unde Ştefan cel Mare a încercat să oprească oştile turceşti. În amintirea acelei bătălii pierdute, din vara anului 1476, domnitorul Ştefan cel Mare a ctitorit Biserica „Sf. Mihail şi Gavril”, dar la două decenii după bătălie.
Acest fapt a fost consemnat în pisania de pe faţada sudică a bisericii: „(...) Drept aceea a binevoit Io Ştefan Voievod cu a sa bunăvoinţă şi a zidit acest hram întru numele arhistrategului Mihail şi întru rugă sieşi şi doamnei sale Maria şi a fiilor săi Alexandru şi Bogdan şi pentru sufletul tuturor binecredincioşilor creştini care s-au prăpădit aici în anul 7004 (1496) iar al domniei sale al patruzecelea curgător luna lui noiembrie 8”.
După cum ne-a povestit ghidul Mănăstirii Războieni, una din cele 25 de maici care formează obştea mănăstirii Războieni, pisania nu menţionează când au început lucrările de construcţie dar, având în vedere dimensiunile reduse ale bisericii şi experienţa altor ctitorii ale lui Ştefan cel Mare zidite în decursul aceluiaşi an, nu este exclus ca ridicarea monumentului să fi început în vara anului 1496, poate chiar în ziua de 26 iulie când s-au împlinit cei 20 de ani de la desfăşurarea bătăliei, pentru a se încheia la 8 noiembrie acelaşi an, în ziua hramului.

Biserică ridicată pe osemintele ostaşilor români
Maica Acachia, stareţa Mănăstirii Războieni, ne-a confirmat faptul că biserica este construită pe osemintele ostaşilor căzuţi la datorie în anul 1476. „După două decenii de la dramatica încleştare, Ştefan cel Mare a decis deshumarea celor ce şi-au pierdut viaţa pe câmpul de luptă, punând rămăşiţele acestora ca temelie noului aşezământ. Această realitate istorică, transmisă prin tradiţie şi evocată indirect în pisania care s-a păstrat, a fost confirmată şi de cercetările arheologice prilejuite de ultimele lucrări de restaurare ce au redat înfăţişarea de început a bisericii”, ne-a povestit maica stareţă.
În anul 1959 mănăstirea a fost desfiinţată în urma unui decret de stat iar în anul 1990 a fost redeschis Schitul Războieni. Schitul primeşte statut de mănăstire în anul 1994, şi este numită ca stareţă, Maica Olimpiada Neagu. În anul 1998, din motive de sănătate, Maica Olimpiada se întoarce la Mănăstirea Văratec şi este numită ca stareţă Maica Acachia Caus, care stăreţeşte mănăstirea şi acum.

„Doina”, la Războieni
La finalul periplului de la Mănăstirea Războieni, maica stareţă Irina de la Voroneţ a anticipat următorul nostru popas spunând: „ca om, Ştefan cel Mare s-a simţit învins. Nu mai putea rezista după lupta de la Valea Albă, aşa că s-a dus la mama sa, care stătea la Cetatea Neamţ. Mama sa nu-l primeşte, şi atunci Ştefan cel Mare se îndreaptă spre Voroneţ, la Părintele Daniil Sihastrul, căruia îi cere sfat”.
Înainte de a părăsi Mănăstirea Războieni, actorul Marius Rogojinschi, de la Teatrul „Mihai Eminescu” Botoşani, care se afla în grupul de pelerini, a recitat în biserica lui Ştefan poezia „Doina” de Mihai Eminescu, un moment emoţionant, care a însufleţit întreg grupul de pelerini.

Cetatea Neamţ, în restaurare
Pelerinajul a continuat la Cetatea Neamţ. Pentru că cetatea se află în restaurare, a fost nevoie de intervenţia edilului oraşului Târgu Neamţ, primarul Decebal Arnăutu, pentru a vizita cetatea. 
Bătrânele ziduri ale Cetăţii Neamţ ne-au impresionat prin măreţia lor, prin trecutul istoric, plin legende.
Poziţia sa impresionantă, pe Culmea Pleşului, deasupra Luncii Ozanei, în partea de vest a oraşului Târgu Neamţ, poate fi comparată, spunea cineva, cu un „cuib de vulturi”, care a rezistat timpului de peste şase veacuri dar şi asediilor.
Primarul oraşului Târgu Neamţ ne-a spus că a obţinut fonduri europene pentru restaurarea cetăţii. „Vor fi amenajate 21 de camere în cetate (dormitoarele Domnului, <catedrala>, pivniţa, şi până de Sf. Nicolae sperăm să ducem la bun sfârşit toate lucrările de restaurare a cetăţii. Se reface drumul, canalizarea, utilităţile. Sfinţirea Cetăţii Neamţ este programată pe 1 - 2 iulie 2009, când sunt aşteptaţi circa 50.000 de pelerini din ţară şi străinătate”, ne-a spus primarul Arnăutu.

„Moldova n-a fost a strămoşilor mei...”
După cei 800 de metri urcaţi pe jos de întreg grupul de pelerini, până pe zidurile Cetăţii Neamţ, măicuţele de la Voroneţ au creat un moment istoric: au citit şi cântat din Acatistul Sf. Ştefan chiar în „catedrala” cetăţii, care urmează să fie „îmbrăcată” cu icoane pictate de maicile de la Mănăstirea Agapia.
La poalele Cetăţii Neamţ, actorul Marius Rogojnschi a dat citire discursului rostit de Ştefan în piesa de teatru „Apus de soare”, de Barbu Ştefănescu Delavrancea, care are ca fir călăuzitor păstrarea neatârnării ţării pentru generaţiile viitoare. „Ţineţi minte cuvintele lui Ştefan”, spunea el, „care v-a fost baci până la adânci bătrâneţe (...) că Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri sau a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor!”.

Agapă, la final
Prin bunăvoinţa primarului Decebal Arnăutu, la sfârşitul vizitei în judeţul Neamţ, acesta a oferit pelerinilor bucovineni o agapă, la care a invitat şi două „vedete autohtone”, două eleve, frumos îmbrăcate în strai popular moldovenesc, care au interpretat câteva cântece din zonă.
Sărbătoarea Voroneţului – 520 de ani se va încheia în luna septembrie, când este programată o sesiune de comunicări: „Mărturii de trăire în Istorie” (în zilele de 12, 13 septembrie), urmată, pe data de 14 septembrie, cu resfinţirea bisericii restaurate.

Am simţit emoţia, suferinţa, demnitatea Măriei Sale Ştefan
„Ne-am apropiat cu efort de zidurile Măriei Sale. Poate aşa a vrut el... Am călcat într-un spaţiu plin de istorie, l-am slăvit pe Ştefan chiar în paraclisul Sf. Ierarh Nicolae din cetate, am simţit emoţia, suferinţa şi demnitatea Măriei Sale Ştefan. A fost o zi încărcată de emoţie şi, de ce nu, de spirit patriotic. Am simţit vibraţie lângă vibraţie...”, maica Gabriela, Mănăstirea Voroneţ.


„Puterea legendei”
Sociologul Carmen Balan a dorit să explice pelerinilor care este „puterea legendei”, povestea legendei lui Daniil Sihastrul.
După ce a plecat de la Cetatea Neamţ, unde a fost respins de mama sa, Ştefan cel Mare s-a oprit la chilia părintelui Daniil Sihastrul, care, mai întâi, i-a transmis domnitorului să aştepte -  „o formă de smerenie”, deşi era domnitor, apoi, Ştefan s-a spovedit - „s-a căit pentru păcatele sale”, după care i-a povestit părintelui cele întâmplate în Valea Albă.
„Abia după ce a făcut aceşti paşi, Ştefan a primit dezlegare şi sfat de la Părintele Daniil Sihastrul. Putem spune, deci, că legendele au cuvânt de învăţătură”, a completat sociologul.
În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Pe urmele Măriei Sale”.
 Vizualizări articol: 573 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 4 voturi
„Pe urmele Măriei Sale”5.054

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Interesant trimis de
(29 aug 2008, 01:27:29
interesant dar plictisitor de lung pt a putea fi citit pe calculator, incearca sa publici articolele de tipul asta intrun format mai mic ca sa nu se plictiseasca lumea citind eventual doar subtitlourile

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Alte titluri din Cultural local

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei