Google
 
marţi, 23 dec 2014 - Anul XIX, nr. 299 (5808)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,6603 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta3,9613 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe Google+ Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |  Trimite pe Yahoo MessengerMessenger |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi și să nu crezi!

Ţiganiada (II)

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Revin la discuţia din rubrica precedentă: rom sau ţigan? De fapt, n-ar mai încăpea nici o discuţie, fiindcă s-a decis şi s-a legiferat: rrom. Ne conformăm şi ne vom conforma, ceea ce nu înseamnă că-s interzise şi unele întrebări de ordin logic-filologic. DEX: „Ţigan – persoană care face parte dintr-o populaţie originară din nord-vestul Indiei, care a migrat începând cu secolul V în Persia, Asia Mediteraneană şi în Imperiul Bizantin, în sec. X-XVI în sudul şi centrul Europei şi în nordul Africii, în sec. XV în vestul Europei (în special în peninsula Iberică), iar în sec. XIX în cele două Americi, şi vorbeşte o limbă indo-europeană”. Nimic jignitor, nimic infamant în această definire, fiindcă nu etnonimul în sine ar fi peiorativ, ci conotaţiile primite în timp, ca urmare a unor comportamente considerate antisociale, reproşabile, conform mentalităţii împământenite, obştii şi nu doar unor individualităţi culpabile.

Tot din răsăritul asiatic au venit, cu veacuri în urmă, şi ungurii. Există şi pentru această etnie două denumiri în circulaţie: maghiari şi unguri. Nici una nu a căpătat caracter peiorativ – oare de ce? – după cum nici între neamţ şi german nu se fac deosebiri acuzând calificări deranjante. După câte ştiu, nici în dicţionarele germane nu figurează etnonimele „neamţ” ori „german”, iar din dicţionarele maghiare lipseşte termenul „ungur” – ceea ce înseamnă că denumirile respective vin din afara culturii proprii acestor popoare, exact ca în cazul etnonimului „ţigan”.

Şi, de fapt, Rezoluţia 3/1998 a Comisiei Europene împotriva rasismului şi intoleranţei nu interzice utilizarea cuvântului „ţigan”, ci solicită ca validarea denumirii „utilizată oficial” să fie „aceea sub care comunitatea respectivă doreşte să fie cunoscută.” (La fel a fost prezentată deformat în presa noastră şi Rezoluţia – respinsă la vot – ce ar fi cerut „condamnarea comunismului”; de fapt, pretutindeni în text se vorbeşte despre „condamnarea regimurilor comuniste”, ceea, desigur, este altceva.) Recomandarea 3/98 se referă la denumirea „utilizată oficial”, ceea ce înseamnă că şi badea Gheorghe, şi gazeta „Trompeta Carpaţilor”, care n-au cum deţine poziţii oficiale, pot să utilizeze şi oral, şi-n scris, ce termen doresc, fie rom, fie ţigan. Dar mă-ntreb: în cazul în care minoritatea în cauză „ar dori” să-şi spună nu rromi, ci franci, ori spani, ori engli, ori germi, înaltul for european nu şi-ar retrage grabnic invitaţia la toleranţă terminologică datorită confuziilor inacceptabile ce s-ar produce nu numaidecât în plan moral, cât în acela al geografiei politice? Aşa că rezum:

- Nu vreau să spun „ţigan”.

- Nu vreau şi nu pot să spun „rrom” fiindcă trăiesc în România şi nu în Ţigania, iau benzină de la Rompetrol şi nu de la Ţiganpetrol, citeam ştirile de la Rompress şi nu de la Ţiganpress, la noi se zboară cu Romavia şi nu cu Ţiganavia etc., etc., etc.

- Sunt obligat să spun „ţigan” fiindcă respectiva minoritate de la noi n-a ştiut (ori n-a vrut) să preîntâmpine şi să elimine confuziile, propunând spre utilizare cel de al treilea etnonim, primul de fapt cronologic, ce desemnează respectiva populaţie: „sinti” (la fel de greu de declinat că şi „rrom”). Astfel s-ar pune capăt unei dispute în care ambele părţi au dreptatea lor, rămânând în suferinţă cronică etnonimul „român”, echivalat adesea în străinătate cu „rom” – pricină din care a trebuit să schimbăm şi indicativul de ţară „ROM” cu franţuzescul „ROU”, în vreme ce toată Europa foloseşte prescurtările englezeşti.

Dacă dl Băsescu crede că „în mod tradiţional, ţiganii trăiesc din ce fură” şi dl Baconschi susţine că „rromii au infracţionalitatea în sânge” (amândoi sancţionaţi de CNCD) e treaba lor şi, de fapt, e o cu totul altă discuţie... Ar mai fi, totuşi, o întrebare: politica faţă de minorităţi a Uniunii Europene fiind sever direcţionată către păstrarea individualităţii etnice şi prezervarea culturii tradiţionale, cum se face că, în cazul rromilor, ceea ce propune şi întreprinde UE este îndreptat invers, nu către prezervare, ci către asimilare?

În fine, o ultimă chestiune: în 2010, Guvernul Boc a cerut părerea Academiei privind revenirea la etnonimul „ţigan”, iar forul suprem al ştiinţelor şi artelor române a considerat c-ar fi îndreptăţită. Nu ştiu ce s-a mai întâmplat cu proiectul de lege, dar constat că, între timp, şi-n pofida avizului, Academia începe să-şi modifice dicţionarele, tocmai pentru a menaja susceptibilităţile etnice ale populaţiei sinti. Că aşa i-aş spune; nici ţigan, că-i deranjează pe ei, nici rrom, că ne deranjează pe noi, ci sinti, denumirea etnică străveche a ţiganilor. Care, cred, nu deranjează pe nimeni.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Ţiganiada (II).
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 10 voturi
Ţiganiada (II)5.0510

Iulius Mall Suceava
AnnaCori
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


1.   Mira! Romana! trimis de
(29 dec 2014, 06:52:40
Intr-o tara din America de Sud, un localnic mi-a zis ca ei au învățat la școala ca tiganii provin din România!! Si ca romanii sunt, de fapt, tigani! Asta era convingerea generala printre ei.Am încercat noi românii sa-i convingem ca tiganii vin din India, dar nu stiu cat ne-a reușit! Oricum, au fost informați ca ei semana la infatisare cu tiganii noștri!
Intr-un centru comercial, din aceeași zona, aud exclamand: mira romana, romana! ...m-am intors sa vad despre ce e vorba.....ce credeți? Era vorba despre o fusta lunga, stil tiganeasca, care se invartea in mâinile si in admiratia doamnelor. Dar eu avusesem o tresarire in suflet la auzul cuvântului respectiv.

Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Elia Studio - Salon de infrumusetare
Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei