joi, 21 iun 2012 - Anul XVII, nr. 142 (5047)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9184 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,7383 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Shopping City Suceava
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Mircea Radu IACOBAN

Mircea Radu IACOBAN


Să vezi și să nu crezi!

Fotbal şi gramatică

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Ce-aveți, bre, cu Grecia? După ce că țara abia își duce zilele de calică și amărâtă ce-i (pensia medie în Grecia: 1.600 de euro – cea mai mare din Europa și de zece ori mai mare decât în România!) și toți îi plâng  de milă, mai vin și arbitrii de la Campionatul European s-o oropsească! Adevărul adevărat este că rar s-a mai văzut asemenea ostilitate la adresa unei naționale! Mai întâi a fost eliminat aiurea Papastathopoulos în meciul de deschidere cu Polonia, apoi a venit penaltiul neacordat în același meci, golul anulat de pomană în jocul cu Cehia și, corolar, neacordarea loviturii de pedeapsă la faultul cât se poate de evident asupra lui Karagounis în meciul cu Rusia. Ba și un cartonașgalben pentru... simulare (ieșirea ”la alibi” a arbitrului chior Eriksson), care-l scoate din meciul optimilor pe cel mai valoros om al grecilor. ”Temeți-vă de greci atunci când sunt furați” – ar putea să sune, reformulat, dictonul ”Timeo danaos et dona ferentes”. Rușii au simțit-o pe pielea lor.

                                                         *

Am mai scris și scriu din nou: comentatorii tv, tobă de informații, gata oricând să-ți spună câți ani a împlinit alaltăieri bunica lui Robben și câte măsele cariate are Torossidis, o scrântesc (mai rar) la gramatică și (ades) la pronunția numelor proprii străine, fie ale jucătorilor, fie ale unor repere geografice. Unul dintre crainici (pare-mi-se, Pavlică), altfel cu o prestație onorabilă, suferă evident de sindromul ”către”. Construcțiile lui gramaticale impun cu nesmintită obligativitate sprijinirea oricărui ”de” din propoziție cu un inutil ”către”. Adicătelea, de ce să fie simplu, când poate fi complicat?  Sensul principal al prepoziției ”către” a fost, este și rămâne ”spre”, ”înspre”, ”la”. Dacă-i precedat de prepoziția ”de”, se adaugă ”dinspre” și ”de la”, dar doar dacă-i necesară precizarea agentului (nu intrăm în detalii), altfel e-un parazit verbal și atât. Fiindcă se trage din latinescul ”contra”, și-a păstrat și-o urmă din sensul lui ”împotrivă”. Nici o regulă nu pretinde ca, în loc de ”mingea șutată de Popescu”, să spunem ”mingea șutată de către Popescu”, numai că dl Pavlică o ține pe-a lui (l-am auzit spunând, dus de avânt, și că ”mingea s-a lovit de către bară”!). Astea-s efectele căutării păguboase a hipercorectitudinii, a exprimării ”îngrijite” și ”culte”, probând, de fapt, nesiguranță, mimetism și (spre să fiu iertat DE CĂTRE Pavlică), incultură lingvistică. Parazitul ”de către” este vecin cu nenorocitul de ”ca și” – cu deosebirea că primul, (către) este inutil, iar al doilea (ca și), întrebuințat și atunci când nu protejează o cacofonie, greșit. Cât privește accentuarea glodoasă a numelor proprii străine, nu-i vorba de altceva decât de neglijență profesională. Pe vremea mea (oribil sună!), înaintea oricărei transmisii ne întâlneam obligatoriu cu crainicul ”advers” pentru a pune la punct pronunția și a desluși eventuale capcane lingvistice. Se pare că bunul obicei s-a pierdut, ca și, în general, preocuparea pentru o prestație radiofonică impecabilă - altfel nu înțeleg nepăsarea cu care este lăsat un Ilie Dobre, lipsit și de cultură, și de instinct într-ale limbii, să pronunțe un an și-o vară Spadasío în loc de Spadásio și, la tv, să auzim mereu despre Harkóv în loc de Hárkov, Jirkóv în loc de Jírkov ș.a.m.d. (pe vremuri, ne descurcam de minune cu numele rusești și ne bâlbâiam la cele englezești; acum, e invers). Sigur că nu se cutremură pământul dacă în loc de Lvov auzim (și la radio, și la tv) Lâvov, ori Tibilisi în loc de Tbilisi, dar chiar nu se găsesc, în oastea de mii de oameni a televiziunii și radioului, știutorii de carte care să pună lucrurile în ordine? Nu există școală într-ale limbii, oricât de prestigioasă și academică s-ar dori, mai eficientă decât vorbirea la radio și tv. De unde și elementara nevoie a științei de carte la... profesorii ce oficiază în fața microfonului.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Fotbal şi gramatică.
 Vizualizări articol: FLOOD/SPAM | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 5.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 5.0 din 4 voturi
Fotbal şi gramatică5.054

Facos Suceava
Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei