Distribution Magi
Distribution Magi
Distribution Magi
 
miercuri, 17 nov 2010 - Anul XV, nr. 271 (4562)
ANUNŢURI ONLINE:
Acum: 0°C.
La noapte: °C. Meteo
Anunţuri OnlineMonitorulTVAlbum Foto
HoroscopRedacţiaPublicitate
Curs valutar euroEUR:Tendinta4,9715 lei
Curs valutar dolar americanUSD:Tendinta4,5614 lei
Newsletter Monitorul de Suceava RSS Monitorul de Suceava Monitorul de Suceava pe YouTube Monitorul de Suceava pe Twitter Monitorul de Suceava pe Facebook
Printeaza articolulPrintează articolul |  Trimite prin e-mailTrimite e-mail |   ø imagini |   ø fişiere video
Catalin MIHULEAC

Cătălin MIHULEAC


Negoţul cu slujbele mari din stat, un obicei românesc fără moarte

de
(citeşte alte articole de la acelaşi autor)

Presa românească e mai necoaptă cu două secole decât cea mondială, abia în 2004 sărbătorindu-şi, cu chiu cu vai, a 175-a aniversare. În pofida acestei vârste fragede, numai în secolul douăzeci, biata de ea a simţit asprimile a nu mai puţin de trei dictaturi, de durată mai mică sau mai mare: dictatura carlistă, cea antonesciană şi – ca un „finis coronat opus” – regimul comunist, care a ţinut aproape jumătate de secol.

Să ne amintim: „Curierul românesc”, cea dintâi gazetă de limbă română din Ţara Românească, a fost fondat la 8 aprilie 1829 de Ion-Heliade Rădulescu; în acelaşi an, Gheorghe Asachi edita în Moldova „Albina românească”. Dar, pe plan mondial, primele periodice apar la 1609, în Germania, primul săptămânal francez  - „La Gazette” - e datat 1631, iar primul cotidian – intitulat „Curier de ştiri domestice” - apare la Stockolm, în 1645, înfiinţat de regina Kristina.

Cred că am căpătat boala introducerilor lungi, aşa că trec repede la subiect. Unul dintre primii pamfletari români este considerat Ionică Tăutu, cu aşa numitele sale „strigări”. Deşi e socotit mare talent literar, omul scria ca o cizmă sau, dacă nu vă place comparaţia, ca numeroşi ziarişti de azi.

Să luăm un fragment dintr-o „strigarea” de-a sa: „Iubirea de arginţi, această maică de răutăţi, neadormită în spiculaţii, zărind prilej de a câştiga sub stima vechilor voievozi din vremi în vremi, din ce în ce mai mult, au prifăcut ocârmuirea în osândă şi slujbele patriei în neguţătorii... Căci care logofăt, vornic, vistiernic, vornicel şi vătăman s-a rânduit fără să nu-şi cumpere el slujbă?”.

Între acest pamflet, sabotat de o exprimare rudimentară, şi cele care apăreau în presa străină în acel început de secol nouăsprezece, e un handicap de exact două secole. Dar, pe de altă parte, nu putem contesta clarviziunea autorului, dacă e să ne gândim la obiceiul, păstrat până azi, ca slujbele înalte din stat să fie obţinute nu prin competenţă, ci pe bani, ca la magazin.

Apropo de România de azi: care „logofăt, vistiernic, vornicel şi vătăman nu şi-a cumpărat el slujba?”.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Negoţul cu slujbele mari din stat, un obicei românesc fără moarte.
 Vizualizări articol: 916 | 
Notează articolul: 
  • Nota curentă 3.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
 | Nota curentă: 3.0 din 2 voturi
Negoţul cu slujbele mari din stat, un obicei românesc fără moarte3.052

Comentarii

Monitorul de Suceava nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.


Timpul de 60 zile în care puteaţi posta comentarii pe marginea acestui articol a expirat.



Alte articole semnate de:
Cătălin MIHULEAC
Cătălin MIHULEAC
Mircea Radu IACOBAN
Mircea Radu IACOBAN

 

 

RE-PAIR
Directia Generala Anticoruptie
Meniul ZILEI în restaurante sucevene

HaiHui prin Bucovina

Ultima oră: local

Alte articole

Ştiri video

Ultima oră: naţional - internaţional

Alte articole

Gala Top 10 Suceveni

Top Articole

Mersul trenurilor de călători

SONDAJE

Consideraţi Legea antifumat în spaţiile publice o măsură bună?

Da
Nu
Nu mă interesează

Fotografia zilei - fotografie@monitorulsv.ro

Fotografia zilei