Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
O situaţie de un comic particular, de caldă respiraţie caragialescă, ne este dăruită de demenţa naţională stârnită de un regizor român şi de filmul său, care-l urmează ca o trenă de mare valoare artistică. Regizorul provine dintr-un oraş nord-estic al ţării noastre, oraş cunoscut ca un centru cultural, dar şi ca un furnizor verificat pentru producţia naţională de crime, violuri şi alte fărădelegi.
Să nu se creadă că regizorul e la prima peliculă. Acum câţiva ani, scârbit de realităţile ţării ăsteia, regizorul a trântit un film despre cum îţi vine să te cărăbăneşti de-aici în Occident şi să nu te mai întorci cât îi hăul şi pârăul.
Partea comică e că destulă populaţie din oraş ştie că la realităţile României a contribuit însuşi tati al lui dom’ regizor, cunoscut ca profesor învechit la universitatea de medicină, prestând în paralel o carieră strălucită între băieţii cu ochi albaştri. De la catedra unde-i tartor, el era spaima studenţilor străinezi, întrucât preda o disciplină didactică ce presupune memorarea unor saci plini cu medicamente. Pentru a nu rămâne repetenţi, grecii, arabii şi alţi pakistanezi săreau la dom’ profesor cu sacoşa plină de dolari, altfel rămâneau cu buza umflată şi fără diploma de doftor în portofel. La un moment dat, tariful pentru examen se ridicase la suma de 3.000 verzişori, evident neimpozabili, căci asemenea activităţi beneficiază de scutire la impozite.
Şi datorită acestui cadru didactic nesătul de cele lumeşti, ţării noastre i s-a dus buhul de dugheană unde-ţi cumperi - pe te miri ce - diploma facultăţii la care pofteşti, dar nu te duce capul.
E uşor să faci filme critice; mai greu e cu alea autocritice. Deşi regizorul faimos ştia cu ce se ocupă tati, nu i-a zis-o niciodată de la obraz:
- Bre omule, tată, las-o mai moale, că ne faci numele de râs!
Doar nu era fraier s-o facă.
( 4 feb 2008, 12:22:35